Literatură şi vin, la început de decembrie

Primul festival de literatură din partea de vest a ţării va fi organizat la Timișoara, în perioada 2-4 decembrie. În acest interval, în oraș vor avea loc seri de lectură, cu nume mari din literatura contemporană naţională.

Vor citi, în sala de spectacole a Cerculului Militar Timişoara, dar și în cafenelele D’arc şi Scârţ loc lejer, Adriana Babeţi, Adrian Bodnaru, Eugen Bunaru, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Tudor Creţu, Şerban Foarţă, Radu Pavel Gheo, Ioan Groşan, Florin Iaru, V. Leac, Mircea Mihăieş, Andrei Mocuţa, Ioan T. Morar, Liubiţa Raichici, Costel Stancu, Robert Şerban, Cecilia Ştefănescu, Marcel Tolcea, Cornel Ungureanu, Daniel Vighi. „Astfel, «aşternem» pe hârtie: lansări de carte, tinere talente, expoziţii, caricaturi împreună cu artistul Ion Barbu, dar şi portrete şi crochiuri ale studenţilor de la Facultatea de Arte, teatru, proiecţii, concerte etc. Toate le degustăm la un pahar bun de vin, cum le şade bine prietenilor”, a declarat Mihaela Purec, reprezentant al organizatorilor. Evenimentul îşi propune apropierea dintre scriitori şi cititori, prin intermediul cuvintelor, al ideilor şi dialogurilor, al ipostastazelor nemaiîntâlnite, invitându-i astfel pe timişoreni să participe la prima sărbătoare a literaturii din oraş.

Lectura reprezintă, acţiunea de a citi, îndeletnicire realizată cu ajutorul artei. Această operaţie, odată deprinsă, se face cu ochiul sau cu voce tare. Ceea ce asculţi trece repede, pe când ceea ce citeşti se digeră pe îndelete. Nu te pronunţi asupra valorii unei lucrări până nu o citeşti, cum se spune, cu ochiul pe hârtie. Lectura a devenit însă un chin pentru cei mai mulţi oameni. Neglijând-o în tinereţe, eşti incapabil s-o îndrăgeşti la maturitate. Vinul este un elixir cântat de poeţi, venerat în ritualuri, capabil să ne desfete cu aromele lui. Indiscutabil, vinul a jucat un rol important în întreaga evoluţie a culturii şi civilizaţiei din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Grecii îl ridică la statutul de băutură a zeilor, francezii nu concep cina fără el. În plus, poate fi băut, fără să pară o vulgaritate, atât de bărbaţi, cât şi de femei. Fiind un organism viu, un lichid plin de informaţie, între vin şi cel care-l degustă se stabileşte o comunicare extrem de rafinată. Unii oameni sunt cunoscători, pot discuta un vin, pot discerne şi argumenta diferenţele, iar alţii sunt amatori, dar pot ajunge să treacă de faza în care doar beau vinul, până la cea în care doresc un contact cu această cultură, cu filozofia ce naşte trăirile bahice, fără a atrage reproşul semenilor.