Mai bine la oraş codaş, decât sponsor fruntaş

O parte însemnată a mediul de afaceri din Timiş se cam dă lovită de criza economică şi nu vrea să participe la topul firmelor pe anul în curs. Cică tot mai mulţi oameni de afaceri s-ar teme să nu fie căutaţi de Finanţe, dacă se aude că o duc aşa de bine, când nu e firesc să o duci bine, în recesiune. Conducerea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş se îndoieşte că ăsta ar fi motivul, că doar firmele propuse pentru premiere sunt societăţi serioase, cu pedigree, nu din alea suspectate că ar umfla evaziunea fiscală. Nici eu nu cred că asta e motivul sută la sută, ar putea să fie puţintel şi dintr-o altă cauză. Orice firmă cu scaun la cap ştie că nu trebuie să ai neapărat pete pe sub bilanţul contabil ca să te cheme cineva să decartezi banul. Credeţi că numai statul, prin angajaţii săi de la Finanţe, face asta? Nu, se mai întâmplă să ţi se ceară bani şi de la cei aflaţi la putere în plan central sau local, pentru un ipotetic mediu de afaceri confortabil… Bine, dacă vreţi, puteţi să-i spuneţi şi taxă de protecţie, că doar acolo, la conducere, nu se ajunge aşa uşor, ci cu mulţi bani. După alegeri libere şi costisitoare. Sau poate se crede că tocmai de aia ai performanţe de topul firmelor şi te iau la ochi aia de vin după ce se schimbă schimbarea. Copilării, de mâna lungă a „trezorierilor” partidelor nu te poţi ascunde în felul ăsta. N-ai nicio şansă!

Apropo. Mă apucă frisoanele când aud la TV reclama aia cu „doctor_poenaru_punct_ro”. Multă enigmă, pe o imagine întunecată şi o coloană sonoră sumbră, te aştepţi să vezi o reclamă la o firmă de recuperatori. „Dacă eşti perfect echilibrat, poţi câştiga 3.500 de euro… dr.poenaru.ro”, Tam-tatatammmm! Dar dacă nu eşti „perfect echilibrat”? Ce se întâmplă atunci? Poate-ţi rupe cineva vreun picior, vreo mână. Am înţeles de pe site-ul menţionat că e vorba despre consulturi la psiholog, mă rog, dar cei care au apucat, cu nişte ani în urmă, vremuri profund iliesciene prin social-democraţia locală au fie nostalgii când aud o astfel de reclamă, fie o iau la fugă. Pe vremurile alea, ori câştigai cu sacul, fiind în anturajul doctorului cu pricina, fie te dezechilibrai complet de oftică, după un plasament total neperformant, adică fără să ţi se întoarcă ceva pentru efortul depus în slujba doctrinei. Acum să nu credeţi că nu se mai procedează aşa, ar fi culmea, însă bonusurile s-ar putea să fie mai mici, vorba reclamei: „3.500 euro”, şi numai dacă eşti „perfect echilibrat”.

Valentin Velcea, antrenorul principal cu rol de antrenor secund la Poli Timişoara, a dezminţit, într-un recent interviu, că ar fi omul patronului Marian Iancu. Velcea are perfectă dreptate, nici nu poate fi omul lui Iancu, atâta vreme cât este omul lui Ostaficiuc, Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, şi a fost păstrat în toate „formulele de guvernare” pe banca tehnică polistă, după „algoritm politic” cejetist. Velcea, nu Ostaficiuc. Câte mandate mai prinde domnu’ Vali la Poli? Cine mai ştie? Răspunsul, eventual după alegerile locale din 2012. Dacă tot vorbim de algoritm schiţat după cine dă bani la Poli dintre autorităţile locale, rămâne întrebarea: „Cine e protejatul primarului Ciuhandu? Petre Muşat, Dorin Micşa sau Teymoor Ahmadi?”.