Pieţele timişorene, afaceri profitabile în ultimii doi ani

Să nu-ţi vină să crezi, societatea timişoreană de pieţe merge pe profit, în plină criză financiară. Cifra de afaceri în 2009 a fost de aproximativ trei milioane de lei, iar în 2010, calculele din acest moment ale conducerii arată un plus de 20 – 25 %.

Profitul vine de la Piaţa de Gros, din investiţia anului 2009, de construire a 15 boxe de 22 metri pătraţi fiecare, scoase la licitaţie în ianuarie 2010. „Spaţiile mici se amortizează într-un an şi jumătate, aduc profit cel mai repede, aşa am făcut în Piaţa de Gros. În celelalte pieţe din oraş am făcut reparaţii, de la îmbrăcăminte asfaltică şi până la copertare, unde a fost cazul”, spune Victor Ştefan, directorul SC Pieţe SA. Până la 60% din profitul societăţii îl aduce Piaţa de Gros. Toate lucrările sunt finanţate din acest profit.

Anul 2010 înseamnă finalizarea planurilor de reabilitare la Piaţa Dacia: construirea unei hale de 150 de metri pătraţi, pentru comertul cu lactate, şi a unor spaţii pentru birouri. Societatea a decis că e mai bine să aibă propriul imobil, decât să plătească lunar o chirie de 1.200 de euro. Profitul net în 2010 se situează în jurul cifrei de două milioane de lei.

Proiectele pentru 2011 înseamnă reabilitarea Pieţei Badea Cârţan, unde lucrarea de copertare efectuată în 1996 a ieşit din garanţia de 10 ani şi are nevoie de reparaţii. Asta înseamnă un necesar de 300.000 de euro. Planurile şefului de la Pieţe SA depind însă de bunăvoinţa consilierilor locali, din cauza ordonanţei de guvern care prevede că toate profiturile societăţilor de interes local ajung în bugetul primăriei. „Sper ca profitul nostru să se regăsească în planurile de la Piaţa Badea Cârţan, pentru că fără o hotărâre de consiliu local nu putem face nimic. Profitul nostru, de două milioane de lei, este nesemnificativ pentru bugetul Primăriei Timişoara, dar pentru noi ar fi dezastruos să-l pierdem”, a mai spus Victor Ştefan.

Cel mai bine pentru societatea de pieţe a fost că disponibilizările impuse de guverm nu au avut niciun efect negativ asupra activităţii. Două persoane au ieşit la pensie, iar 73 de angajaţi au fost redistribuiţi în cadrul societăţii, în aşa fel încât fiecare om să-şi păstreze locul de muncă.