Frau pentru abuzul de contestatii la licitatii

Lucrări începute mai repede şi terminate la timp, fără contestaţii interminabile ale licitaţiilor. Schimbarea legislaţiei în domeniu ar putea avea rezultate pozitive, contestatarii „de profesie” fiind mai limitaţi în acţiune.

Din cauza numeroşilor beneficiari ai fondurilor europene care acuză birocraţia din domeniul achiziţiilor publice şi procesul greoi al analizării contestaţiilor, în ultima zi a anului trecut au fost adopate modificări la legislaţia în vigoare. Cei care contestă o licitaţie se vor adresa, de acum înainte, numai Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), nu instanţelor. Contractele vor fi încheiate după pronunţarea deciziei de către CNSC, iar contestatarii se vor putea adresa ulterior justiţiei. Prin această măsură se intenţionează eliminarea prelungirii cu luni şi chiar ani a încheierii contractelor şi a derulării lor. Administraţiile se plâng de faptul că au probleme în atragerea fondurilor europene, din cauza contestaţiilor. De aici apar şi decalajele dintre proiectele aprobate, contractele încheiate şi plăţile efectuate. O analiză a Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice relevă faptul că, în perioada 2008-2009, 562 de firme au depus aproape 3.000 de contestaţii. Aproape 70% din ele au fost respinse. În Timişoara, administraţia locală a avut parte de amânări de începere a lucrărilor, care au durat şi peste un an, din cauza contestaţiilor. Este vorba despre modernizarea Pieţei Iosefin, în valoare de 15 milioane de lei, contestaţie pentru care, în prezent, este aşteptată decizia CNSC, lucrările de modernizare de la Calea Torontalului, în valoare de 5,8 milioane de lei, amenajările străzilor Busuioc – 250.000 de lei, respectiv Liege – 169.271 de lei. Reabilitarea podului din Calea Şagului a fost, de asemenea, amânată cu un an, din cauza contestaţiilor care nu au avut câştig de cauză. „În ceea ce priveşte lucrările de întreţinere a străzilor, oraşul a fost împărţit în patru zone, contractul având o valoare de 60 de milioane de lei, pe o perioadă de patru ani. Licitaţia s-a desfăşurat în 2009, dar a fost contestată”, a declarat Lăcrămioara Condea, de la Biroul de Presă al Primăriei Timişoara