Doctorat în “saritura Amanar”

În 2000, la Sydney, prezenta o săritură nemaivăzută. N-a aterizat cum trebuie şi toate speranţele de a-şi apăra titlul olimpic, cucerit cu patru ani în urmă, s-au năruit. În prezent, săritura Amânar încă dă de furcă gimnastelor din întreaga lume. Asta, în timp ce inventatoarea ei, Simona Amânar-Tabără, munceşte din greu la o teză de doctorat pe aceeaşi temă.

„Rondă flic cu salt întins şi un şurub cu întoarcere de 900 de grade” – aşa este explicată, în literatura de specialitate, săritura care poartă numele Simonei Amânar. Este foarte greu de executat şi, în prezent, în lume sunt cel mult 15 gimnaste care reuşesc s-o facă. De altfel, în lumea acestui sport circulă şi o vorbă potrivit căreia gimnasta care reuşeşte să facă aşa cum trebuie săritura Amânar are medalia ca şi asigurată.
Simona Tabără-Amânar este acum, la 11 ani de la prezentarea în premieră a acestui element, mama unui băieţel şi predă la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii de Vest din Timişoara. E înscrisă la doctorat la Piteşti şi anul viitor îşi va susţine public teza, care are ca temă atât de temuta săritură. „Mi-am dorit foarte mult să rămân în gimnastică cu un element care să îmi poarte numele şi acest lucru s-a întâmplat în 2000, la Olimpiada de la Sydney. De aceea, îmi şi fac doctoratul pe această temă”, spune Simona. „Este extrem de grea, deoarece aterizarea se face cu spatele la masa de sărituri. Acest lucru este foarte greu, atât pentru genunchi, cât şi pentru coloana vertebrală”, explică fosta gimnasta. (sursa foto: sportsillustrated.cnn.com)