De la Burebista încoace, statul a dovedit că este cel mai prost vânzător şi cel mai imbecil cumpărător. Asta, dacă priveşti fenomenul cu detaşare, fără să bănuieşti vreodată statul face pe prostul la comandă, iar imbecil este doar în folosul unor şmecheri pentru care relaţia platonică cu gestionarul bugetului public a luat locul unor violuri cu perversiuni. Exemplele ar fi infinite, de la licitaţii fraudate, la pierderi de procese prin sabotaj juridic, toate sensibile la cuvântul magic „corupţie”. Dar despre astea am tot vorbit, nu sunt revendicate de un anume partid politic, ci de un sistem pe cât de putred e el pe dinăuntru, pe atât de lipsit de chef să se vindece. Statul, în forma lui centrală sau locală, nu cumpără scump doar medicamente, şosele, şuruburi pentru CFR sau pomi din Olanda. Până mai ieri, statul cumpăra al naibii de scump terenuri expropriate pentru diferite utilităţi publice, printre care autostrăzile. Erau vremuri în care fiecare comună ce ciupea vreo halcă din traseul autostrăzii era arondată unui mare cumpărător local de terenuri, evident cu cunoştinţe şi propte politice în prefectură sau în administraţia judeţeană. Cândva se cumpăra hectarul cu câteva milioane de lei, pentru ca acel şmecher să vândă statului cu 50-60.000 de euro. Asta înainte şi chiar în timp ce guvernele îşi încingeau creierele cum să reducă cheltuielile prin reduceri de la profesori, asistente şi alte categorii bugetare. Numai pe autostrada Transilvania, statul trebuia să cumpere aproape 3.000 de hectare, la un preţ mediu de şase dolari pe metru pătrat, de 20-30 de ori mai mare decât cel al pieţei. Patru euro pe metru pătrat dădea statul pentru terenurile expropriate din comuna Belinţ şi alte localităţi de pe traseul autostrăzilor Timişoara-Lugoj-Deva, până acum câteva luni, pentru că recent o hotărâre de guvern limitează la un leu metrul pătrat luat din proprietatea cetăţeanului din Belinţ pentru cauze de utilităţi publice. Preţul mediu pe cele 264 hectare din Timiş supuse exproprierii fiind de 0,64 lei/mp, în condiţiile în care piaţa liberă nu oferă mai mult de 1.500 euro în zona de vest a judeţului, iar la Giarmata, la doi paşi de Timişoara, nici măcar 3.500. Cam târziu, după ce s-au îmbuibat toţi cunoscătorii. Cunoscători care au şansa să atace măsura statului în instanţă şi să se roage ca justiţia în România să nu judece ca în Statele Unite ale Americii, acolo unde guvernele oferă „valoare de piaţă justă” ca preţ pentru unitatea de suprafaţă expropriată. Existând posibilitatea ca instanţa să fie insensibilă şi în cazurile în care proprietarul pierde pe lângă teren şi oportunităţi de afaceri pe vechiul amplasament. Era şi cazul ca statul român să înceapă să cumpere pe banii noştri ca şi cum am cumpăra noi, fiecare din propriul portofel, mult mai chibzuit, nu „fără număr”, ca la o nuntă cu manelişti.
Anca Todoni a început perfect noul sezon competițional. Timișoreanca de 20 de ani a acces…
Panică în dimineața zilei de Sfântul Ștefan, într-un bloc de pe strada Piatra Craiului. Un…
RETIM Ecologic Service S.A. și ADID Timiș informează locuitorii din Zona 0 Ghizela, județul Timiș,…
Credincioşii ortodocși și greco-catolicii îl sărbătoresc în cea de-a treia zi de Crăciun pe Sfântul…
Deşi a jucat într-un turneu demonstrativ înainte de Crăciun, Simona Halep va rămâne pentru încă…
Guvernul închide un punct de frontieră din Timiș, încă înainte ca acesta să fie deschis.…