Balada lui Marian Iancu: „As santaja pe oricine pentru interesele Politehnicii Timisoara!”

Marian Iancu spune că ar şantaja pe oricine pentru interesele Politehnicii Timişoara. Sună frumos un astfel de discurs. Dar ce ne facem când Marian Iancu aplică un dicton vechi al românilor, şi anume: „Eu te-am făcut, eu te omor”. Nu putem şti cât de mult iubeşte Iancu Poli Timişoara, însă nu avem cum să nu picăm pe gânduri când acesta mai spune că a vrut să desfiinţeze echipa, lucru care încă este posibil.

Comunicatul lui Marian Iancu apărut pe site-ul oficial al clubului elucidează, într-un fel sau altul, situaţia datoriilor, dar problema desfiinţării echipei este aruncată în curtea autorităţilor locale, pe care vrea să le facă responsabile de o eventuală astfel de decizie. Sunt prezentate şi sumele datorate, care se ridică la un total de 8,5 milioane de euro, dacă luăm în calcul şi cele 2 milioane de euro datorate acţionarilor, plus alte 2 milioane de euro pentru bugetul clubului până în luna mai a anului viitor. Comunicatul dovedeşte încă o dată că Marian Iancu, prin BkP, nu face decât să împrumute clubul timişorean, nicidecum să-l finanţeze. De asemenea, în acelaşi comunicat, sunt prezentate şi litigiile pe care le are clubul în nurma neachitării unor sume de bani în urma transferurilor lui Brezinsky (1,2 milioane de euro), Sepsi (1,3 milioane de euro) şi Magera (700.000 euro). Inacu ne informează însă că Poli are şi de încasat, nu doar de dat bani. Astfel, Poli urmează să primească pentru Pantilimon între 2,3 milioane de euro şi 3 milioane euro, funcţie de opţiunea clubului Manchester City; pentru Nikolic, funcţie de opţiunea Stelei Bucureşti, ar urma să mai primească 800.000 de euro; alte trei milioane ar putea intra în contul clubului timişorean în urma acţiunii la TAS cu privire la Dare Vrsic. Iancu trece la capitolul „Sume estimate de încasat” şi eventualele transferuri ce ar urma să fie efectuate în luna ianuarie a anului viitor, care s-ar putea ridica la suma de 1,2 milioane de euro. „Pe termen scurt, Poli are nevoie de o infuzie de capital de aprox 2 mil. Euro. Termen scurt înseamnă 5-6 luni. Plătile pot fi eşalonate în această perioadă. Pe termen mediu şi lung, Poli are resurse să finanţeze activitatea curentă.

A vrut să desfiinţeze Poli, dar s-a răzgândit

Pe un ton parcă desprins din basmele lui Petre Ispirescu, unde binele şi răul se luptă zi şi noapte, Marian Iancu sublinează că a fost la un pas de desfiinţarea echipei, comunicând oficialităţilor locale că nu mai are rost să arunce cu bani „în acest fotbal murdar”. A fost întors din drum, spune el, tocmai din dorinţa timişorenilor de a continua. „Adevărul este următorul: în vara lui 2011, după ce ne-a fost retrasă licenţa, am propus desfiinţarea echipei într-o discuţie cu toţi cei care conduc politic şi administrativ oraşul şi judeţul. În mod corect au considerat că asta ca ar fi o abdicare de la principiul conform căruia trebuie să luptăm până la capăt. Le-am spus atunci că atât BKP, cât şi puterea locală vor trebui să investească în continuare pentru a reveni şi a demonstra puterea acestui club, dar niciodată nu ne vor lăsa să ne atingem obiectivele – ba mai mult, ne vor vâna, iar atunci când vor putea să speculeze, ne vor lovi. Le-am spus că nu merită să mai cheltuie bani în acest fotbal murdar, aşa cum nici grupul de firme BKP pe care îl conduc nu mai este dispus să facă. Ne-au convins atunci că trebuie să investim în continuare, că si ei o vor face, şi că este o competiţie intre bine şi rău pe care trebuie să o ducem până la capăt”, continuă Iancu.

Acceptă orice fel de colaborare cu oficialităţile locale, dar să fie

Când credeam că situaţia pare remediată, Iancu loveşte din nou. Pe parcurs, tonul se calmează din nou, iar acesta spune că va accepta orice propunere valabilă din partea autorităţilor. „Timp de mai mult de două luni nu s-a întamplat nimic, BKP continuandu-şi investiţiile. Am provocat o nouă întâlnire unde în mod onest am explicat situaţia clubului, aşa cum o aveţi mai sus, rugându-i să analizeze din nou între oportunitatea de a continua investiţiile împreună sau întreruperea activităţii fotbalistice a clubului Politehnica Timişoara, aşa cum din punctul nostru de vedere se impune. Din considerentele reţinute după acea întalnire se detaşează ideea că nu există cadru legal pentru a continua colaborarea dintre club, BKP, Consiliul Local si Consiliul Judeţean. Nenumăratele promisiuni şi dorinţele exprimate cu părere de rău, trebuie să recunoaştem, nu pot înlocui legea. Voinţa politică este cea care poate domina această situaţie. S-a vorbit de şantaj, s-a vorbit  de un moment bine ales, şi anume momentul alegerilor. Toate acestea sunt speculaţii false, în contextul realităţii pe care am arătat-o mai sus. Recunosc că aş şantaja pe oricine pentru interesele Politehnicii Timişoara atunci cand n-aş mai avea nicio cale de ales, dar nu am făcut acest lucru. În cazul de faţă, lucrurile sunt simple: Banatul trebuie să aleagă ce-şi doreşte în legatură cu fotbalul alb-violet. Orice soluţie legală în interesul clubului Politehnica Timişoara, care să asigure continuitatea va fi asumată de actualul acţionariat. Vom fi modeşti şi vom accepta orice propunere valabila, chiar dacă aceasta atinge interesele celor care au investit până acum.

Iancu nu uită să-şi ceară scuze pentru vorbele pline de venin aruncate în timp pe la mai toate televiziunile la care a fost invitat. „Dacă vorbele mele abrazive şi de multe ori greşite au adus atingere cuiva, îmi cer scuze. Sunt un tip impulsiv, reactiv, fără limite rezonabile în momentele când interesele entităţii pe care o conduc sunt atacate, în cazul de faţă cele ale clubului Politehnica Timişoara. Poate că astea au atras atâtea probleme. Poate sunt destule motive ca altcineva să vină să continue munca pe care am făcut-o în aceşti ani”, mai spune Iancu, care lasă în aer problema continuării activităţii la Poli.

Finalul îi este dedicat lui Mircea Sandu: „Dar două lucruri sunt certe, şi anume că am jucat doar pe teren, iar de scuzele invocate mai sus exclus să se bucure Preşedintele… CCA, Dnul Mircea Sandu”.