Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Peste 1,3 milioane de români îşi vor serba marţi onomastica, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, 586.395 femei şi 735.450 bărbaţi poartă numele unuia dintre cei doi sfinţi.

Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt, în calendarul bisericesc, conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, ei fiind sărbătoriţi marţi şi de jandarmii români, cărora le sunt patroni spirituali. Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului. Arhanghelul Mihail poartă uneori cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineaţă zilei de 8 noiembrie în târla oilor, o dată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus, era semn încurajator de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos, era mare supărare. În satele şi târgurile bucovinene, în fiecare an, în 8 noiembrie se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, iar în biserici fiecare creştin aprinde câte o lumânare că să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.