Poftiti la crime si coruptie! Cum ispiteste coana Justitie la savarsirea de infractiuni

În seara de Sfântul Nicolae, puțin după ora 19, după o plimbare pe Corso, împreună cu o grămadă de enoriași ieșită de la vecernie, așteptam să se facă verde la semaforul pentru a traversa spre Parcul Central. Verde s-a făcut în cele din urmă, numai că, în primele două-trei secunde de prioritate, pe “zebră” gonea năvalnic un autobuz 33, grăbit să treacă cu imensitatea aia de mașină printr-un culoar lat de numai 4 metri, cât a mai rămas între trotuar și popicele verzi montate după reorganizarea traficului în zonă. Mașina 33 trecuse pe roșu, ceea ce, evident, n-ar fi o chestiune nemaipomenită. Două-trei secunde de roșu. Pentru cine se bazează doar pe dreptul conferit de lege pentru trecerea pe verde și nu se cască ochii în stânga și-n dreapta, acele secunde erau diferența dintre viață și moarte. Astfel de experiențe te fac să ghicești măcar ce poate fi în capul unor astfel de idioți cum era și șoferul RATT din povestea de mai sus. Și ajungi la concluzia că omul n-are prea mult ce pierde. E adevărat, nu are nici de câștigat prea mult, dar o astfel de analiză nu poți să ceri unui om cu retard intelectual. Ce-l poate reține pe un astfel de om să treacă prin experiența omorului din culpă? Căci dacă e “din culpă”, orice judecător ți-o spune cu aerul ăla profesional și cu codul penal în mână că omul merită o nouă șansă, ceea ce un pieton nevinovat n-ar mai fi avut dacă ar fi trecut pe verde în acea seară de Sf. Nicolae.

Avocații îmi vor explica cu talent cum psihologii și cercetătorii britanici au stabilit ei că reabilitarea omului osândit nu se produce în carceră și că ultimele studii de specialitate indică pedeapsa cu suspendare numai bună pentru astfel de culpe. Poezia asta cu o a doua șansă oferită unui condamnat pentru omor din culpă o pot înțelege până la un punct. Pentru anumite cazuri de neatenție criminală care, pentru o fracțiune de secundă, i se poate întâmpla oricărui conducător auto, de exemplu. Însă n-am să pot înțelege argumentul magistraților pentru condamnarea cu suspendare a unui inculpat care a omorât după ce a condus sub influența băuturilor alcoolice, după depășiri periculoase făcute cu aerul grandomanului, fugă de la locul accidentului, pentru conducerea fără permis și altele la fel de grave. Exemplele abundă. Nume cu sonoritate sunt pe o astfel de listă neagră, ceea ce face ca o condamnare la patru ani cu executare dată la Craiova medicului Cocoană să transforme normalul în ceva senzațional. Având totodată convingerea că dacă Cocoană ar fi condus o Dacie Solenza în acea seară astăzi era liber să petreacă revelionul în Insulele Maldive. Tot justiția face posibil ca în România un călugăr criminal să fie liber după patru ani de detenție sau un Sile Cămătaru să doarmă liniștit acasă de Crăciun, ceea ce nu se poate spune despre unele dintre victimele sale.

Că Justiția în România este o mare bătaie de joc o știe până și Traian Băsescu. Plecând de la întrebarea ce-l poate reține pe un om să facă o nefăcută dacă nu o pedeapsă strașnică, am aflat din presă că s-au dat sentințe pentru primii inculpați din lotul de vameși de la Naidăș. Un șef de tură acuzat de luare de mită și aderare la un grup infracțional, dar care și-a recunoscut vina, a luat trei ani de închisoare cu suspendare. Frumos, nu? Existând mari șanse ca aceia care nu și-au recunoscut vina să scape achitați din “priceperea” procuraturii sau să ia “cu executare” pentru luare de mită ceva mai mult decât am făcut eu armată la Lipova. De Cornel Penescu vă mai amintiți? Da, patronul lanțului de supermagazine “Pic” al clubului de fotbal FC Argeș. Pentru dare de mită a luat omul cinci luni cu suspendare, iar cel care a luat mita, comisar superior la Garda Financiară au luat un an cu suspendare. Asta da pedeapsă! Ne tot plângem că evaziunea fiscală e ca un cancer care consumă pe nevăzute bugetul național, acel buget care face imposibilă majorări de salarii, de pensii sau demararea de investiții. În același timp, justiția condamnă un comisar al Gărzii Financiare la un an cu suspendare pedeapsă, ca să le fie și altora frică de brațul nemilos al legii. Păi la auzul unor astfel de crâncene sancțiuni oare ce-i va demobiliza în luarea de mită pe alți funcționari sau demnitari ai statului? Habar n-am la ce bun să o mai țină judecătorii pe dna Cornelia Corescu, fosta directoare de la ITM Timiș, în arest preventiv sau pe adjuncta Ionescu de la Finanțele Timiș, dacă finalmente tot cu suspendare vor lua. Dacă vor lua, pentru că nu știm dacă dânsele vor fi găsite vinovate în ochii justiției din România. Ori primarul Clujului, vicepreședintele nu știu cărui consiliu județean și alți năzdrăvani din zona politicului, care își doresc din suflet să calce și ei pe urmele fostului inculpat Adrian Năstase.