Fenomenul Raynaud

Fenomenul Raynaud este o afecțiune dată de reducerea fluxului de sânge prin spasm al vaselor mici de sânge (capilare) de la nivelul extremităților: de obicei, degetele de la mâini, dar și degetele de la picioare, urechi, nas, mameloane și genunchi, la contactul cu aer rece sau la emoții/stres.

Severitatea afecțiunii depinde de durata contactului cu factorul de stres sau cu aerul rece, dar și de gradul de afectare al capilarelor. Afecțiunea este mai frecvent întâlnită la femei și la persoanele care trăiesc în climat rece.

Fenomenul Raynaud poate fi o afecțiune primară (cea mai comună formă) și secundară sau care se asociază cu alte afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, sindromul CREST (depozite de calciu la nivelul pielii, sindrom Raynaud, esofagită, sclerodactilie, teleangiectazie), boala Buerger, sindromul Sjogren, artrită reumatoidă, boală vasculară ocluzivă, polimiozită, crioglobulinemie.
Cauza acestui fenomen nu se cunoaște cu exactitate, dar sunt luate în calcul două ipoteze: 1) existența unei boli a sângelui caracterizată prin trombocitoză și poliglobulie cu creșterea vâscozității sângelui și 2) o reacție exagerată a vaselor de sânge la expunerea organismului la frig sau la stres. Când organismul este expus la temperaturi reci, extremitățile pierd căldură, corpul încetinește fluxul de sânge către extremități pentru a menține temperatura optimă a organelor vitale. La persoanele cu sindrom Raynaud, acest răspuns normal al organismului este exagerat.

Persoanele cu afecțiuni ale țesutului conjunctiv sau afecțiuni autoimune, fumătorii (în special bărbații), persoanele alcoolice (frecvent femeile) și cu gastrită cu Helicobacter Pylori au risc crescut de a dezvolta sindrom Raynaud. De asemenea, anumite medicamente administrate pentru alte afecțiuni pot agrava boala: betablocantele (Metoprolol, Nadolol și Propranolol), anticoncepționalele pe bază de estrogeni, medicația antimigrenoasă care conține ergotamină, unii agenți chimioterapici, precum și expunerea la clorură de vinil care se folosește în industria maselor plastice.

Contactul extremităților, frecvent al degetelor de la mâini, cu aerul rece urmat de încălzirea lor duce la modificări de culoare a acestora, care variază de la paloare (alb) la violet și apoi la roșu, umflare și sensibilitate dureroasă, iar în cazurile severe pot să apară ulcerații, gangrene (10% din cazuri). Episodul poate să dureze de la mai puțin de un minut la câteva ore.

Diagnosticul acestei afecțiuni se face pe baza anamnezei și examinării zonelor afectate. De asemenea, se poate efectua un test de provocare la rece unde se observă apariția modificărilor de culoare la nivelul zonelor expuse. Prezența anticorpilor antinucleari (ANA) și VSH-ul crescut sunt observate în bolile inflamatorii și autoimune, care se asociază frecvent cu sindromul Raynaud. Capilaroscopia este o investigație care ne oferă date despre capilarele de la nivelul zonelor afectate.

Măsurile de prevenție sunt cele mai importante – evitarea contactului cu aerul rece, purtarea de mănuși și ciorapi călduroși, evitarea pe cât posibil a stresului, oprirea fumatului și a consumului de alcool, evitarea traumatismelor și/sau vibrațiilor asupra zonelor afectate. Tratamentul medicamentos constă în medicamente antihipertensive, administrate pe perioada de iarnă, care reduc vasoconstricția și cresc fluxul de sânge la nivelul extremităților, ca blocantele de calciu (nifedipina, amlodipina, felodipina) și alte medicamente cu acțiune vasodilatatoare ca alfa blocante (prazosin, doxazosin), losartan (Cozaar), sildenafil (Viagra), nitroglicerină cremă (se administrează local la nivelul zonelor afectate), fluoxetine (Prozac) sau prostaglandine (în cazurile mai severe). Aceste medicamente se administrează doar la recomandarea medicului. Ca și tratament alternativ putem folosi suplimente cu ulei de pește sau Ginkgo biloba pentru a îmbunătăți circulația periferică.