Catelus cu parul cret se intoarce

Filogerman cum îl știm, primarul Gheorghe Ciuhandu ar fi trebuit să facă din instituția pe care o conduce o mașinărie nemțească, care să pornească la cheie, cu angajați care să exerseze poziția de drepți nu numai înaintea șefului, ci și la întâlnirea cu contribuabilul. Senzația de ordine și disciplină tipic nemțească n-ar trebui în niciun fel să arate toleranță în afara cadrului legii, cum te pălește o dulce senzație dacă intri în Primăria Timișoara și în mai toate administrațiile de la țară. N-ați vrea pe propria piele să aflați ce pățește un cetățean german care înșală statul, landul sau comunitatea locală. Odată prins, ți-ai fi dorit să nu trăiești clipa în care te sancționează și te execută autoritatea nemțească. La noi e invers. Ne plângem toată ziua că nu avem bani suficienți la bugetele locale sau de stat, dar dăm bani cu lopata la tot „milogul” prin atât de lăbărțatul sistem de ajutor social. Primăriile dau banul și la sărac, să aibă pentru ce sta la ușa birtului, dar și posesorului de Mercedes, să aibă minoritarul bani de benzină la limuzină. Anchetele sociale menite să depisteze astfel de cazuri trebuiau făcute de cineva de când s-a dat generoasa lege, dar mai simplu era să nu le facă nimeni nimic, de vreme ce reprezintă niște voturi sigure pentru primarul în funcție. Apoi, de ce să chemi beneficiarul de ajutor social să-ți curețe parcul și zăpada de pe trotuare, când poți pentru asta să aduci rugbyștii ori să plătești degeaba contracte grase firmelor de deszăpezire? Mare dreptate a avut liberalul Nicolae Robu. Cu „Cățeluș cu părul creț” nu mai educi tu tineretul în ziua de azi!

Totuși, printre vești rele, săptămânile trecute am avut plăcuta surpriză să aflu că organele primăriei au luat la verificat în Timișoara dosarele celor care au primit ajutor de încălzire. 1.432 de anchete au scos la lumină 62 de contravenienți. La urma urmelor, nici nu e mult, dacă socotim că trăim în România. Dacă erau 1.179 de ilegaliști nu mi s-ar fi părut nimic anormal. Caraghioasă e însă sancțiunea. Năprasnică de-a dreptul! Să-i ardă măgarului falsificator cheful de a mai cere bani de la stat și când merită, și când nu merită, conform OUG 70 din 2011. Șapte avertismente scrise și 55 amenzi de la 100 lei la 250 de lei dacă le plătești în 24 de ore. Cu ce-o fi păcătuit ăla de a primit numai avertisment nu știu? O fi vrut să mintă și a greșit? O fi vrut să dea o declarație falsă, dar n-a știut să scrie? Iar ăla de-a luat sute de lei toată iarna din ajutorul de încălzire ce atenuanta lui pește i s-a aplicat de a primit amendă contravaloarea unui cartuș de țigări? Întrebarea care se pune just în asfel de momente este de ce să nu furi, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, când mai convenabil ar fi să furi. Dacă tot nu e cu pedepse! De ce-ar mai intra la pârnaie duduia Corescu sau A. Năstase, când cu o simplă dojană ne-ar rezolva statul pe toți, fără atâta nerv și zbucium. Mai mult ca sigur, fără pedepse va fi și în speța capilor administrațiilor locale, inclusiv cea din Timișoara, care au dat prime de merit fără ca legea să permită acest lucru. 300.000 de funcționari din toată țară au luat banul nemeritat și pot spune că nu e vina lor, de vreme ce șeful primăriei sau al consiliului județean le-a bagat mălaiul în plic, iar ei nu erau proști să nu-l ia. Nicio problemă. Totul se rezolvă în România să nu sufere nimeni, numai ăla cinstitul, ofticat de cât de fraier a putut să fie. Componenta UDMR a guvernului propune sus și tare amnistia pentru aceste sume ce se ridică la aproape un miliard de euro ban grămadă taman înainte de alegeri și imediat după criză. Știți cum zice românul când se scoală de la o pomană? „Să fie primit.” Cât îl privește pe vinovat: „Să fie reales!”.