Mitropolitul Corneanu, la jubileu

Cel mai longeviv ierarh ortodox a celebrat, duminică, jumătate de secol de la întronizarea ca mitropolit. ÎPS Nicolae Corneanu este un personaj deopotrivă controversat și iubit. Nu numai de credinicioșii ortodocși, care l-au iertat pentru colaborarea cu Securitatea, ci și de adepții altor culte.

Nicolae Corneanu va împlini 90 de ani în toamnă. La 37 de ani a devenit cel mai tânăr episcop din țară, iar de la 39 de ani este mitropolit. A făcut liceul la Caransebeș, Facultatea de Teologie la București, a conferențiat la Oxford în tinerețe și, la bătrânețe a devenit membru de onoare al Academiei Române. Cu câțiva ani în urmă s-a cerut caterisirea lui, dar nu pentru că și-a recunoscut colaborarea cu securitatea, ci pentru că s-a împărtășit într-o biserică greco-catolică. Solicitarea venea din partea unor creștini care nu au înțeles niciodată ideea Banatului ecumenic, pe care a pus întotdeauna accent mitropolitul Nicolae.
„Respect deciziile şi acţiunile Înalt Prea Sfinţiei Sale, în ciuda controverselor pe care, nu o dată, acestea le-au iscat. Mitropolitul Nicolae a reuşit să transforme Timişoara şi Banatul într-un model european de ecumenism. A avut puterea de a recunoaşte atunci când a greşit şi de a-i îndemna şi pe alţii să îşi mărturisească greşelile, ca un pas necesar pentru a obţine iertarea. Am avut privilegiul ca, în calitate de primar al municipiului Timişoara, să îi acord titlul de Cetăţean de Onoare. Prin activitatea sa, ÎPS Nicolae a depăşit graniţa de înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, devenind un simbol al Timişoarei”, a spus, duminică, primarul Gheorghe Ciuhandu.
Acuzat după Revoluție că ar fi ordonat să închiderea porților Catedralei – gest de care se disculpă, arătând că în 17 decembrie 1989 se afla la Constantinopol – Nicolae Corneanu a recunoscut public că a collaborator al Securității. În 2007, dosarul lui a fost desecretizat. Rezoluția CNSAS, arată că ÎPS Nicolae a fost colaborator al poliției politice între 1950 și 1988. „Subsemnatul Corneanu Nicolae îmi iau următorul angajament: de a informa organele Securității din Timișoara despre eventualele întâmplări cu caracter subversiv îndreptate împotriva regimului de democrație populară din RPR, atât despre cei din Mitropolie, cât și despre organizații subversive legionare”, scria, mitropolitul, în angajamentul dat în 1950. În interviurile acordate după ce a recunoscut colaborarea cu Securitatea, mitropolitul Nicolae vorbește despre cât de greu i-a fost să facă acest lucru. „A fost o tragedie a mea pe care nu am avut cum să o înlătur. N-am putut decât să încerc să nu fac rău nimănui. Nu am dat mărturii negative, doar formal am acceptat această stare de fapt”.