Candidatii fugiti de acasa sau din lumea celor care nu conteaza

În anul Jocurilor Olimpice, olimpismul pare să-i fi cuprins pe mai mulți concitadini. Pe principiul „important e să participi”, nu mai puțin de 15 candidați s-au înscris în lupta pentru a prelua moștenirea lăsată de Gheorghe Ciuhandu în 16 ani de guvernare locală. (Dacă „moștenirea e grea” sau nu o să vedem mai încolo.)

De unii dintre acești candidați n-au auzit probabil nici vecinii de bloc sau de pe stradă. Poate fi și ăsta un motiv de candidatură. Fiindcă au voie să-și pună acum pozele pe panouri, la fiecare colț de stradă. Să-i vadă lumea că există și ei. Și pot participa astfel și la un inedit concurs „a cui meclă e mai faină?”. Nu mai pui faptul că poți să mergi liniștit cu băieții la o bere (sau altundeva) și ai scuză la nevastă că muncești în campanie.

Că altfel, ce să caute – de exemplu – Claudiu Butuza printre candidați? Că și-a mai încercat norocul și în 2008. când a obținut 0,00 și nu mai știu cât din sufragii. Ei, e adevărat, atunci candida pentru Partidul Pensionarilor (chit că avea sub 40 de ani), iar acum „bagă” pentru Alianța Electorală Uniți pentru Timișoara. Tare, nu? Avocat de profesie, Butuza e cunoscut în unele medii – hai să zicem mai masculine – pentru furnizarea și de alte servicii decât cele juridice.

Dar cu Ștefan Ghilerdea te pui? Cică are în spate Partidul României Europene, naiba știe când, unde și cum s-o fi înființat chestia asta. Dar omul candidează, că e promoție la afișat propria meclă pe stâlpi. Scaunul lăsat liber de Ciuhandu este vizat și de Mihai Baia. Nici de ăsta n-ați auzit? Cum, doar candidează din partea Partidului Social Democrat al Muncitorilor. Deci un fel de PSD muncitoresc. Oare o să obțină mai multe voturi decât Mihai Antonie? Nu de alta, dar cei doi se bat tare și în doctrine, ultimul fiind candidat al Partidului Național Democrat Creștin. Bașca, amândoi olteni la bază, unul din Mehedinți, altul din Vâlcea.

Pe Floare Dragomir mai că o înțelegi de ce candidează, că doar reprezintă Partidul Poporului-Legea Cojocaru. (Bine că nu Cojocari!) Că doar n-o să lași tot poporul pe mâna lui „domnu’ Dan”! Care, apropo, merge pe mâna fostului milițian Ilie Bertea. Ei, aici da, figură cunoscută, fost șef de Poliție Municipală, ba și pe la Frontieră. Ăsta, da, are șanse! Nu știu la ce însă.

Dar poate cel mai pitoresc personaj dintre cei 15 este Marinel Suciu, candidat din partea Partidului ProDemo. Cine a auzit de partidul ăsta, chiar e tare! Domnul candidat Marinel este de prin Teleorman, iar ca profesie s-a declarat… marinar. Dacă România are președinte marinar, de ce Timișoara nu ar avea un primar „marinel”?  Sau „mariner”? Doar dl Goe poate ști, că are, precum cei de mai sus, același părinte spiritual: pe nenea Iancu.