Laserul CO2 in dermatologie

Laserul CO2 este o metodă extrem de eficientă de terapie chirurgicală dermatologică, fiind folosit în tratarea unor variate leziuni sau afecțiuni cutanate. Avantajele terapiei cu laser CO2 sunt multiple. În primul rând, este o tehnică minim invazivă. Apoi, sângerarea este redusă semnificativ sau chiar absentă, iar timpul de refacere postoperator este scurt.

Laserul CO2 emite o radiație invizibilă, infraroșie, cu lungimea de undă de 10.600 nm care are drept țintă și este puternic absorbită de apă. Când laserul atinge țesutul, această energie luminoasă este absorbită de țesuturile care conțin apă și se produce instantaneu un efect termic care duce la ablație sau vaporizarea țesutului bolnav. Grație fotocoagulării, vasele mici sunt închise și pierderile sangvine se reduc considerabil. În acest fel, sângerarea și formarea de cicatrici sunt cvasitotal eliminate.

Tratamentele cu laser CO2 produc un minim disconfort și se efectuează în anestezie locală, topică (cremă anestezică) sau infiltrativă (soluție anestezică injectabilă). Scopul acestei terapii este distrucția țesutului lezionat cu minimă afectare a țesutului sănătos din jur. Cei interesați pot beneficia de un astfel de tratament la Hyperclinica Medife.

Alt avantaj îl constituie aspectul cosmetic postoperator, în funcție de profunzimea leziunilor (epiderm sau derm), obținându-se o vindecare cu o cicatrice minimă sau chiar fără cicatrice, dacă leziunile sunt superficiale.

Cele mai frecvente leziuni cutanate tratate cu laser CO2 sunt: veruci vulgare, papiloame, condiloame acuminate (produse de HPV); keratoze seboreice și keratoze actinice; hiperplazia sebacee, siringoamele; angioame, angiofibroame, angiokeratoame; anumiți nevi melanocitari (epidermici și dermici); molluscum pendulum, granulomul piogenic; alte formațiuni tumorale benigne.

Tratamentele cu laser CO2 sunt contraindicate în anumite situații: tratamentul pe cale orală cu isotretinoin în ultimele șase luni; infecții cutanate bacteriene sau virale în zonele ce urmează a fi tratate; istoric de cicatrici hipertrofice sau cheloide; expunere la radiații UV; radioterapie anterior efectuată la nivelul regiunilor ce vor fi supuse tratamentului laser; colagenoze; peelinguri chimice sau dermabraziune.