Ioan Iovescu: „Cu 1.000 de lei şi ceva motorină am ajuns senator”

Poveste ca în „Prinţ şi cerşetor” pe Colegiul IV Senat Timiş. Ioan Iovescu (51 ani), candidatul PP-DD, a reuşit miraculos, după redistribuire, să ajungă senator în Parlamentul României. Colegiul a fost câştigat detaşat de candidatul USL, Ilie Sârbu. Iovescu a candidat din postura de independent de mai multe ori la un post de consilier local în Lugoj. Şi-a încercat şansa şi la Camera Deputaţilor, iar în vară a vrut un loc de consilier judeţean. A pierdut de fiecare dată. Acum, cu 8.567 de voturi, a ajuns senator.

Ioan Iovescu este instructor auto de profesie. De 12 ani este administrator şi preşedinte de asociaţie de proprietari. Nu a avut niciodată prea mulţi bani. Colegii din PP-DD i-au plătit taxa pentru înscrierea pe listele de canidaţi. Asta, pentru că nimeni nu voia să candideze împotriva lui Ilie Sârbu. Din propriii bani, Iovescu a investit în această campanie 1.000 de lei şi câţiva litri de motorină. După un examen ratat în clasa a VIII-a, senatorul Iovescu s-a supărat pe şcoală. Cu chiu, cu vai, a terminat liceul la seral. Plecat de foarte de jos, Ioan Iovescu nu şi-a luat nasul la purtare după ce a ajuns senator. Iniţial soţia sa ne-a spus că l-a trimis să-i bată covoarele, pentru că în campania electorală a fost prea ocupat. Iovescu a tras însă şi o porţie de deszăpezire în faţa blocului.

Soţia dumneavoastră mi-a spus că v-a trimis la muncă. Chiar aţi fost mai devreme la bătut de covoare?

(Râde) Am fost şi la deszăpezit, nu numai la bătut covoare. Sunt preşedinte şi administrator la asociaţia de locatari şi trebuie şi munca asta făcută. Eu nu uit de unde am plecat, chiar dacă acum am ajuns senator, nu mă dau în lături de la munca de jos.

Cum vi s-a schimbat viaţa de când aţi aflat că aţi devenit senator?

Imediat după ce am aflat, încă de aseară, mai sigur de dimineaţă, am început să simt presiunea parlamentului. Un pic. Nu mă voi teme, având în vedere că foarte multă lume e încrezătoare, mi-au demonstrat-o şi înainte de a intra în casă, la deszăpezit.

Aţi crezut vreodată că puteţi intra în parlament ?

Hmm… Am mers la luptă cu speranţă şi cu credinţă în Dumnezeu. Eu am mai încercat să candidez. De mai multe ori. Până acum am fost doar independent. Nu am crezut că o să mă înscriu într-un partid. Pe 20 martie încă voiam să candidez ca independent la alegerile locale. Domnul Pădureanu m-a propus să candidez pentru CJT din partea Lugojului la PP-DD. Am ajuns, am candidat, m-am făcut cunoscut, dar am pierdut atunci.

Cum aţi ajuns să candidaţi pentru Colegiul IV Senat din partea PP-DD?

Pentru că am candidat şi la consiliul judeţean, am fost propus şi la parlamentare. Aşa am ajuns eu să candideze,  fără bani. Şi culmea, să şi câştig.

Apropo, câţi bani aţi băgat în campania electorală?

1.000 de lei şi ceva litri de motorină. Aşa am ajuns senator. Numai pe vremea lui Iosif, dacă pe atunci erau alegeri s-ar fi putut cheltui aşa puţin. Dar asta era pe vremea lui Isus…

 Nu aţi mai fost în niciun partid?

Nu… Ba trebuie să recunosc, am fost în Partidul Comunist Român. Nu am stat însă cu capul plecat. Undeva prin anii 80 am făcut o grevă pentru că am fost nedreptăţit. Oamenii au zis atunci «Uite ce curaj are copilul ăsta, hai să mergem cu el!». Şi ne-am luat atunci un pic la trântă cu partidul. Eu nu lucrez cu jumătăţi de măsură şi oriunde m-am dus, dacă am fost nedreptăţit, m-am luptat pentru dreptate. După revoluţie nu am avut nicio legătură cu niciun partid.

V-a plăcut lupta electorală. Pentru ce posturi aţi mai candidat ca şi independent?

În 1992 am candidat ca independent pentru Consiliul Local Lugoj, în 1996 tot pentru consiliul local şi tot în acel an mi-am depus candidatura pentru Camera Deputaţilor ca independent. Pe Lugoj am fost atunci chiar sub linia de parlament. În 1992 nu am ajuns în consiliu pentru că făcuseră o alianţă a independenţilor şi lumea mi-a reproşat de ce nu m-am dus şi eu cu ei.

Ce meserie aveţi, domnule Iovescu?

Am lucrat ca instructor auto din 1986 până în 2000. În 86 am luat locul I pe ţară la concursul pe meserii Volanul. În 2000 am preluat o asociaţie de proprietari din Lugoj unde sunt preşedinte şi administrator. Oamenii sunt mulţumiţi, totul este ok.

 Ce nu ar trebui să lipsească dintr-un CV al dumneavoastră?

M-am născut pe 14 august 1961, în Făget, comuna Bethausen, satul Cutina. Am făcut zece clase la Bethausen, apoi m-am cam supărat pe învăţătură şi nu am mai vrut să merg la şcoală. Până în final am făcut o profesională de conducători mecanici auto. Am zis pe urmă că nu pot rămâne chiar fără liceu, aşa că l-am făcut şi pe ăsta. La seral. Lucram în acea vreme şi ca instructor auto.

La facultate nu v-aţi gândit?

Păi nu v-am zis că m-am supărat pe şcoală? Am vrut după clasa a opta să fac liceul pedagogic şi nu am intrat din prima. Atunci se permitea să faci clasa a IX-a şi să mai dai o dată examenul. M-am pregătit din nou, am învăţat foarte, foarte mult să intru şi nu am mai dat examenul. De atunci m-am supărat şi nu am mai vrut să învăţ. Am însă trei copiii care m-au depăşit. Băiatul a terminat anul acesta Stomatologia. Ştiţi ce e culmea? Că după şase ani de facultate i s-a oferit un post plătit cu 1 euro pe oră. Acum e medic rezident. Fata mai mare a terminat Matematică-Informatică ca şefă de promoţie. Mai am o fetiţă în clasa a VIII-a care e premiantă în fiecare an, numai premiul I. Soţia mea este asistentă medicală gradul I.

Aveţi 2-3 proiecte pe care le veţi susţine în viitorul paralment?

În fluturaşii mei electorali am promis crearea de locuri de muncă, dar prioritatea zero sunt drumurile. Nu am crezut că avem aşa drumuri proaste. Sunt sate în care nu s-a văzut niciodată o palmă de asfalt. Suntem totuşi în secolul XXI şi sunt sate unde se poate intra doar cu căruţa. Ştiu că drumurile nu sunt de datoria senatorului mi-a spus asta şi domnul Sârbu când am discutat cu dânsul, totuşi trebuie avut în vedere că localităţile nu pot fi dezvoltate dacă nu au infrastructura de bază. Vrem să aducem investitori, dar ca să testeze terenul aceştia ar trebui să vină cu elicopterul în anumite zone.

Agricultura vă pasionează?

Agricultura are două probleme. Prima grijă a săracului agricultor este să producă, dar cea mai grea este valorificarea produselor. Au ajuns să stea cu produsele la mâna bişniţarilor, oameni de nimica. În 96 am pus aceste probleme. Am dovada în fluturaşi. Tot cu fluturaşi am lucrat şi atunci. Cu lucruri ieftine, pentru că nu am avut niciodată bani. Am spus atunci că avem două şanse: agricultura şi turismul. Am lăsat resurele altor, iar frumuseţile le lăsăm nefolosite. Mă bazez pe infrastructură, agricultură şi turism.

Este PP-DD un partid populist?

Noi, PP-DD, avem acele puncte şi toţi zic că suntem populişti. Poate că au apărut prea multe puncte, Dan Diaconescu le-a scris pe toate. A fost dorinţa oamenilor, nu a fost dorinţa lui, a fost dorinţa oamenilor să fie şi aia, şi aia, şi cealaltă. Sunt câteva puncte însă ce pot fi aplicate imediat şi putem porni economia. A mări taxele este cea mai mare greşeală într-o economie care scârţâie.

Ce garanţii au oamenii care v-au votat că îi veţi sprijini?

Numărul meu de telefon este public, este pe toţi fluturaşii electorali. Îi invit pe toţi să mă sune şi să-mi spună problemele. Telefonul meu este deschis 24 de ore din 24. Dacă fac ceva rău, cel puţin pe mine, oricine mă poate trage de mânecă şi să-mi zică „Măi, Ioane, aici ai o problemă”.