Chipul cioplit al socialismului timisean are basca

Știam dintr-o poveste de liceu că junele social-democrat Radu Țoancă, pe atunci activist comunist în devenire, voia să se facă tovarășul Nicolae Ceaușescu când va crește mare. Ajuns figură publică, omul a negat apoi toată legenda, atribuind cu talent delaționist întreaga istorioară altui politician de esență oportunistă, Dan Mihalache, liberal cu exercițiu în social-democrație. Tind să-l cred pe Radu Țoancă, fiind convins încă din adolescență că el și-a dorit, de fapt, ca la maturitate să devină Ana Pauker. N-a fost să fie. Cum nu i-a reușit nici lui Nicolae Ceaușescu să devină un Vladimir Ilici Lenin, mulțumindu-se în cele din urmă, din lipsă de studii, să aspire la aura dementă a lui Iosif Visarionovici Stalin.

Dacă îl întrebi pe Ion Iliescu o treabă ca asta, precis îți spune că modelul său în viață a fost Mihail Gorbaciov, deși mai mult i-ar fi plăcut, la o adică, un Troțki. Au trecut ani buni de când Victor Ponta își dorea un destin ca al lui Adrian Năstase. Cine ar mai vrea azi să fie Adrian Năstase, în afară de Alfred Simonis și-o întreagă Sală a Palatului? Habar n-am. Dar Alfred Simonis, președinte al TSD Timișoara, consilier local PSD, 28 de ani, figură de mare viitor a PSD Timiș, chiar aspirant la funcția de primar al Timișoarei, mai are un model în viață: Ion Iliescu. Nu i-ar fi ajuns un Dumitru Țucu, un Dorel Covaci, un Petru Andea, un Lae Oprea, să o ia omul încet, de jos, cu simț de răspundere. Nu, omul vrea direct Ion Iliescu.

Eu când eram mic îmi doream să ajung ca Romulus Petrescu sau să fiu ca Nicolae Secoșan. Nu știu ce naiba m-a apucat de n-am tânjit și eu la vreun Pol Pot sau la „măreția” lui Kim Ir Sen. Grozav de curios aș fi să aflu de la liderul TSD Timiș Alfred Simonis care latură a lui Ion Iliescu și-o dorește de urmat pentru viitorul său în politică. Înainte de 1989, când „nea Nelu” era prim-secretar la Iași și apoi mare activist pe Bega?

Când s-a plâns că Ceaușescu a întinat nobilele idealuri ale comunismului sau când domnul Ion a săvârșit alte fapte de arme și vitejie revoluționară? Cele cu manipularea criminală de la revoluție sau abilitatea cu care a adus „liniștea” în țară în iunie 1990, băgând o grămadă de tineri rebeli în pământ și țara într-o izolare politică falimentară? Când îi plăcea mai mult domnișorului Simonis de tătucă? Când a avut inspirația de a-i da peste bot, după anul 2000, premierului Adrian Năstase sau când pune babele în poziția capră pe la congrese?

Întrebat în 2009 la dezbaterea finală ce model în viață ar recomanda tinerilor, liberalul Crin Antonescu a răspuns: Tudor Chirilă, de la Vama Veche. Nu știu dacă a câștigat ceva puncte, dar măcar liderul PNL s-a ferit de vorbe mari. N-a zis nimic de familia Brătianu sau de vreo altă personalitate din galeria istorică a PNL, de unde, har Domnului, avea să aleagă fără să-i fie rușine.

Bine, Crin Antonescu are azi alte defecte, mari defecte, dar măcar cu acea ocazie a știut să-și arate fața nefardată a politicianului. Teribil ce mă descumpănește însă viitorul propus de PSD Timiș. Cu pepiniera tânără din CLT formată dintr-un „alt Nicolae Ceaușescu” și un „alt Ion Iliescu”, de unde să-și aleagă timișoreanul de stânga opțiunea pentru viitoarele alegeri locale? Treaba lui, că n-ar trebui să mă intereseze!

Nu știu ce planuri are Sorin Grindeanu în 2016. Va candida la Primăria Timișoara sau își va dori să rămână la București pentru a deveni un Victor Ponta când va ajunge mare? La o adică se „sacrifică” Alfred Simonis, acest Ion Iliescu al PSD Timișoara, omul care, în două interviuri oferite în presa locală, a arătat de ce tineretul nu oferă cine știe ce așteptări într-o schimbare a clasei politice. Ca și Grindeanu, ca și Țoancă, și junele Simonis a fost școlit politic de tot ce putea oferi mai nociv PSD atât pe plan național, cât și pe plan local: tripleta Ion Iliescu-Adrian Năstase-Dan Poenaru, ucenicie de care și astăzi este tare mândru. Oameni buni, dar chiar nimeni nu-l vrea pe Titu Bojin model în viață? Habar n-au ce pierd tinerii din ziua de azi!