„Dumnezeu e un mafiot” s-a jucat fara politie, dar cu popi / FOTO

Fără poliție la vedere, dar cu plătitorii de bilete controlați la intrarea în sala de spectacol și un sobor de preoți care a ținut, pe repede înainte, o slujbă în Piața Victoriei. Așa s-a jucat, sâmbătă seară, la Teatrul Național, piesa „Dumnezeu e un mafiot”.

Spectacolul „Dumnezeu e un mafiot”, programat sâmbătă seară în Sala „Uțu Strugari” a TNTm, a marcat încă o premieră la Timișoara. Spectatorii au fost supuși unui control corporal obligatoriu, făcut de polițiști în civil. Măsura a fost luată după ce teatrul a primit o scrisoare de amenințare din partea unui anume Iftimie Iancu, revoltat de titlul piesei lui Nick Mancuso. Acesta cerea, pe un ton agresiv, interzicerea spectacolului și susținea că „se pregătește o manifestație de amploare de mare durată împotriva întregii conduceri a acestui Teatru din Timișoara”.

Teatrul a solicitat prezența polițiștilor, pentru a-i proteja pe actori și spectatori, mai ales că sala în care se joacă piesa are numai 50 de locuri. În cele din urmă, oamenii legii au venit în civil, foarte discret, oamenii fiind controlați înainte să intre în spectacol. Controversele din jurul piesei care se joacă deja de jumătate de an au fost alimentate și de un protest al cultelor din Timișoara, care au cerut schimbarea titlului acesteia. „Întrucât titlul piesei este provocator, blasfemiator şi aduce atingere gravă învăţăturii despre Dumnezeu (…) solicităm conducerii Teatrului Naţional din Timişoara şi regizorului să-l modifice, redându-l pe cel original”, se precizează într-un comunicat publicat pe site-ul Mitropoliei Banatului.

În fața teatrului a venit și un grup de preoți care a ținut o slujbă scurtă. Oamenii bisericii au cântat de trei ori „Hristos a înviat!” și au plecat, la fel de repede cum au venit. Totul, spre stupefacția timișorenilor care se pregăteau să intre la spectacol. „De ce să mă deranjeze titlul piesei? Nu Dumnezeu e mafiot, ci mafiotul se crede Dumnezeu. Biserica nu se ocupă de ce trebuie. Sunt atâția oameni săraci, atâția copii necăjiți, atâția oameni care n-au ce mânca și nu se pot ridica din pat, iar biserica nu trimite acolo pe nimeni, nu ajută cu nimic. Biserica ar trebui să se ocupe de altceva, nu de trei vorbe pe un perete”, ne-a declarat una dintre timișorencele care mergeau să vadă piesa.