Munca l-a facut pe omul Robu, dar nici criza nu-l omoara

Elanul investițional al lui Nicolae Robu, însușit încă de pe vremea când USL devenea o religie în România, văd că nu i-a pălit defel edilului timișorean. În loc să vezi pe chipul primarului liberal o îngândurare pentru ziua de mâine, când majoritățile din legislativul municipal și județean se vor amesteca până la neprevăzut, Nicolae Robu continuă impasibil avalanșa de intenții investiționale cu orizonturi din ce în ce mai lungi. Ieri-alaltăieri a prezentat proiectul cu pasajul de sub Piața Operei. Apoi a revenit frontal cu proiectul său de îngropare a linilor ferate în subteral, o lucrare interesantă, dacă nu ar fi o pură fantezie a actualului edil timișorean. Reameajarea bulevardului Carol este și ea în discuție și n-aș avea nimic împotrivă dacă treaba asta s-ar face din banii celor care au făcut prost proiectul și execuția acum mai bine de un deceniu. Parcare în spatele complexului Bega cică vom avea încă din acest an. Despre Poli nu mai zice nimic, dar precis are ceva gânduri puse deoparte pentru la vară.

Omul se comportă ca și cum alianța electorală cu care a câștigat alegerile nu s-ar fărâma în două bucăți mari și multe cioburi mai mici, dar zgomotoase. Ceea ce mă duce spre concluzia că Nicolae Robu știe ceva despre comportamentul de viitor al lui Titu Bojin (președinte PSD Timiș și CJT), ori că dumnealui sfidează criza politică, îmbrăcând haina de gospodar care muncește pentru binele urbei. Gospodar care, dacă va fi deranjat de tot felul de intrigi politice în ultimii doi ani de mandat, atunci autorul piedicilor musai să facă parte dintr-o grupare potrivnică intereselor Timișoarei și degrabă pârât electoratului pentru treaba asta. Deși nu este obsedat de muncă precum Robu, Titu Bojin a apucat să anunțe faptul că o alianță cu liberalii ar putea funcționa în Timiș, fără ca la centru foștii parteneri să întrețină calde relații. Pare logic, la urma urmelor. Momentan nu e războiul lor și încă nu câștigă nimic dintr-o încleștare pe viață și pe moarte în plan local. Întrebarea care se pune în mod legitim este dacă președintele Titu Bojin vorbește în calitate de lider al CJT sau de șef al filialei județene PSD.

Ca demnitar în administrația locală poate spera la orice parteneriat care să-i ofere liniște, căci orice pesedist are nevoie de liniște când iasă noaptea să facă politică. Însă ca pesedist, Titu Bojin nu va putea controla acea aripă a social-democrației timișene care în următorii doi ani își va face din atacarea lui Nicolae Robu principalul scop al vieții politice. Va putea Titu Bojin să-l domolească pe Sorin Grindeanu atunci când se va da semnalul de luptă? Când deputatul cu pricina critică fără odihnă administrația Robu încă din vremea când în USL se iubea adolescentin? Este evident că Titu Bojin nu poate face niciun troc cu Nicolae Robu în Timiș, pentru că nu are ce-i oferi. De vreme ce pesedistul șef din aceleași motive nu-și poate asigura sieși liniștea, cum să i-o mai promită liberalului? Mai degrabă aripa Sârbu din PSD Timiș împușcă doi iepuri dintr-o lovitură țintind ambii șefi ai administrației locale și județene, în perspectiva a nu știu ce profituri electorale în 2016.

Da, primarul Robu are dreptate când spune (cum am arătat-o și noi în atâtea rânduri) că Guvernul Ponta nu a finanțat cu mai nimic Timișoara. Dar modul ăsta de a da cu mucii în fasole poate că ar fi eficient la electorat, dacă nu ar fi puțin amnezic și neelegant pentru un personaj atât de academic. Guvernul ăsta rău cu Timișoara nu e același guvern în care muncea o grămadă de liberali? Ministrul de Finanțe ce mama dracului era? Liberal îmbrăcat în pesedist sau invers? Mesajul ăsta ar fi avut o mult mai mare valoare dacă și-l asuma când USL încă era bine și înamorat lulea. Dacă primarul Robu avea prezența de spirit să facă pe disidentul încă de acum un an, când era evident cât valorăm pentru București, putea îmbrăca astăzi haina de luptător pentru interesele orașului. Acum e mai greu. Iar dacă mai vrea să fie și credibil, atunci n-ar strica să ia o pauză cu discursul ăsta. Măcar până uită lumea.