Subpasajul Michelangelo, realizat dupa o idee a rectorului Robu, devenit intre timp primar

Subpasajul Michelangelo, care va fluidiza traficul pe axa nord-sud a Timișoarei, a primit finanțare pe baza unui proiect realizat pe vremea primarului Gheorghe Ciuhandu. Actualul primar Nicolae Robu explică însă că el a avut încă de acum vreo opt ani ideea realizării unei astfel de lucrări!

Lucrările la subpasajul Michelangelo au început simbolic în mai 2012, în plină campanie electorală. Au dat cu canciocul atât fostul edil-șef Gheorghe Ciuhandu, cât și Adrian Orza, candidat la primărie la vremea respectivă. Urma să fie stabilit prin licitație executantul lucrării și să se dea drumul la săpături. CCCF a câștigat lucrarea, șantierul a fost deschis în aprilie 2013 și a scos peri albi șoferilor timișoreni. Proiectul a fost întocmit și depus pentru finanțare în ultimul mandat al primarului Gheorghe Ciuhandu. Actualul edil șef Nicolae Robu recunoaște acest lucru, dar susține că ideea îi aparține și, mai mult decât atât, a fost enunțată cu mulți ani în urmă. „Întâmplător, legat de proiectul Michelangelo, eu am lansat ideea realizării lui, cu foarte mulți ani în urmă, când nu mă gândeam în niciun fel că voi fi vreodată primar. Am inițiat ideea în timpul dezbaterilor pentru „Timișoara – Viziune 2030” (în 2007 – n.r.). Eram rector și i-am spus domnului primar Ciuhandu să generăm un proiect vizionar pentru Timișoara, unul în care să ne putem permite să fixăm obiective majore, mai greu de pus în practică, dar care, într-o zi, vor trebui puse în practică”, a explicat Robu.

„Eu am venit și am dat un exemplu, pentru că participanții erau cam inhibați, aveau doar soluții-surogat. Am spus că trebuie să gândim un proiect pe termen lung, de mare anvergură, și că orice soluții am adopta, dacă nu facem un subpasaj în zona Michelangelo, nu vom rezolva niciodată problema traficului în Timișoara. Iată cum s-au rânduit lucrurile, să ajung peste ani ca eu să fac acel subpasaj. Mă rog, sub coordonarea mea, că nu-l fac eu”, a conchis primarul. Pasajul subteran va avea o lungime totală de aproape 600 de metri. Costurile întregii lucrări ajung la aproape 70 de milioane de lei, cea mai mare parte din sumă din fonduri europene.