Institutiile statului (re)incep sa se mute in chirie la Fratii Cristescu

Cei care, săptămâna trecută, au avut treabă la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) Timișoara și s-au prezentat la sediul instituției din Piața Libertății au avut o surpriză. Ei au fost trimiși la noul sediu situat pe Calea Buziașului, în fosta clădire a fabricii Optica, transformată în spații de birouri.

Mutarea s-a făcut mai demult, pe la începutul verii, cam pe șest. Clădirea din Calea Buziașului, aflată oricum destul de departe de zona centrală a orașului, este deținută de cunoscuții Emil și Marius Cristescu. Complexul de birouri Optica Bussines Park a fost inaugurat în vara anului trecut cu mare tam-tam. Investiția cu fonduri europene n-a atras însă prea mulți clienți, așa că frații se orientează acum spre instituțiile de stat, așa cum este și APDRP, transformată la începutul verii în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). E altă poveste, dar se spune că schimbarea numelui s-a făcut la ordinul lui Dan Voiculescu, scopul fiind sifonarea unor fonduri europene pentru rebranduirea instituției.

Mai multe surse ne-au declarat că, în perioada următoare, și alte instituții ale statului se vor trezi că locul cel mai bun în care pot să-și desfășoare activitatea va fi clădirea de birouri a fraților Cristescu. Nu este un secret faptul că aceștia au un cuvânt extrem de greu de spus în cadrul PSD Timiș, Hotel Timișoara fiind unul din sediile informale ale filialei conduse, la modul formal, de Titu Bojin. Culmea coincidenței, Cristeștii și-au ridicat colosala avere tocmai prin astfel de învârteli imobiliare cu statul. Au cumpărat la preț de dumping o grămadă de întreprinderi timișorene, pe care apoi le-au închis trimițând în șomaj mii și mii de oameni. Unele fabrici au fost rase de pe fața pământului, iar terenurile, transformate în afaceri imobiliare. Altele au fost închiriate unor instuții ale statului la prețuri foarte generoase. Ani la rândul, în chirie la Cristești au stat sau mai stau: Finanțele, Oficiul de Șomaj, CJAS etc. Însă una dintre cele mai tari lovituri de la mijlocul anilor 90 a fost cu 17 stații de benzină ale PECO. Cumpărate de la stat în perioada embargoului, au fost folosite la sânge. Când n-a mai mers treaba, statul le-a răscumpărat la un preț mult mai mare decât cel cu care le vânduse. Așa, să tot faci afaceri!