Mitropolitul Banatului a murit!

Înalt Preasfințitul Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a plecat din această lume duminică seară. El s-a stins din viață la reședința mitropolitană din centrul Timișoarei. Nicolae Corneanu a fost ales mitropolit al Banatului la 17 februarie 1962 și în luna noiembrie ar fi împlinit 91 de ani.

Nicolae Corneanu a încetat din viață duminică seară, în jurul orei 23.10, după cum a confirmat părintele vicar Ionel Popescu. Acum două săptămâni, mitropolitul Banatului a fost internat la Institutul de Cardiologie și, după ce a fost stabilizat, a fost externat la cerere, trei zile mai târziu. La finele lunii iulie, înaltul prelat fusese dus de asemenea la spital, în stare gravă. De altfel, în ultimii ani, starea sa de sănătate a fost tot mai fragilă, vârsta și vechile afecțiuni cardiace, dar și diabetul punându-și amprenta pe mitropolitul Corneanu.

Urmează acum, la Timișoara, 40 de zile de doliu. Trupul lui Nicolae Corneanu va fi depus, luni, la Catedrala Mitropolitană, unde vor fi ținute, în zilele viitoare, mai multe slujbe. El va fi înmormântat în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane. Mitropolia Banatului va face publice detaliile legate de înhumare, a cărei slujbă va fi oficiată de patriarhul Daniel.

Nicolae Corneanu s-a născut pe 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, într-o familie de preoți. A făcut liceul în orașul natal, iar apoi a urmat cursurile Facultății de Teologie în București, fiind hirotonit, în 1943, diacon celibatar în biserica parohiei Obreja. În 1946 este declarat licenţiat în Teologie. S-a înscris apoi la doctorat, iar pe 30 iunie 1949 a devenit doctor în Teologie. A fost, pe rând, profesor suplinitor la Academia teologică din Caransebeș, secretar și referent principal la Centrul eparhial Timișoara, iar apoi consilier cultural al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului. În anul 1960 a fost hirotonit preot. În 12 ianuarie 1961 s-a călugărit la mănăstirea Cernica, pe 15 ianuarie a fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, iar pe 22 ianuarie a fost instalat episcop al Aradului. La 17 februarie 1962, Colegiul Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului. Nicolae Corneanu a fost instalat mitropolit pe 4 martie 1962, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Personalitate complexă, Nicolae Corneanu a fost implicat în câteva cazuri care au făcut vâlvă la vremea lor. Imediat după Revoluție s-a spus că, la cererea lui, au fost închise porțile Catedralei în decembrie 1989, mai mulți tineri fiind uciși de gloanțe pe treptele lăcașului de cult. IPS Corneanu a spus însă că, în zilele în care a început Revoluția, se afla la Constantinopol, la Patriarhia Ecumenică. „Am plecat cât am putut de repede de la Istanbul, dar de la București n-am putut pleca imediat spre Timișoara. (…) Îndată ce am putut pleca din București, m-am atașat întregii mișcări care s-a produs atunci și, într-un fel, cu sentimentul vinovăției că n-am putut să contribui și eu, dar și cu o admirație deosebită pentru ce s-a întâmplat în acele zile”, povestea, într-un interviu, mitropolitul Banatului.

În 2007, IPS Corneanu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a dat oficial un verdict de colaborare cu fosta securitate în cazul său. Conform CNSAS, Corneanu ar fi început să colaboreze cu Securitatea din 1950 și ar fi avut mai multe nume de cod. El și-ar fi turnat mai mulți colegi preoți, dar ar fi avut și misiunea de a-l spiona pe Patriarhul Iustinian. În plus, ar fi făcut note informative despre membrii delegațiilor preoțești care mergeau în străinătate și s-a speculat că ar fi fost ajutat de Securitate să ajungă mitropolit al Banatului. „Din păcate, «am fost colaborator al poliției politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un așa-zis «fugar» stabilit în Germania și venit în țară pentru a-și revedea familia (…) am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989 (…) Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rau pentru cele impuse și acceptate“, scria IPS Corneanu, într-o scrisoare trimisă CNSAS.

În 2008, Nicolae Corneanu a fost la un pas de caterisire, într-un scandal nemaiîntâlnit în Biserica Ortodoxă Română. Pe 25 mai 2008, în timpul ceremoniei de sfințire a bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității” din Timișoara, IPS Nicolae a urcat la altar și s-a împărtășit. Acest gest a dus la proteste din partea Patriarhiei Ruse, dar și a unor călugări de la Muntele Athos, care l-au acuzat pe înaltul ierarh bănățean că s-ar împărtășit cu „ereticii”. În vara aceluiași an, cazul a fost luat în discuție în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, unde IPS Nicolae „și-a cerut iertare și a fost iertat”.

Figură luminoasă, Înalt Preasfințitul Nicolae s-a retras discret din viața publică, de îndată ce starea sănătății sale s-a înrăutățit. Suferind de afecțiuni cardiace, dar și de diabet, mitropolitul Banatului n-a mai apărut în fața credincioșilor de multă vreme, mare parte din atribuțiunile sale fiind preluate de episcopul vicar Paisie Lugojanu. În vara lui 2012, IPS Corneanu a transmis Patriarhiei Române o cerere de retragere din funcţie. „Am înaintat Patriarhiei Române o hârtie prin care îmi anunţ retragerea din funcţie. Am făcut acest gest din cauza neputinţei mele fizice. Rămâne de văzut dacă voi merge la o mănăstire”, spunea prelatul, la vremea respectivă.