Studiu de fezandabilitate

Dacă ar avea avea ceva urât de ascuns, aș crede că tema de discuție cu metroul a fost lansată de primarul Robu ca să „deturneze atenția de la adevăratele probleme” ale orașului. Dar nu cred așa ceva și mă gândesc, pur și simplu, că primarului Robu îi place să se joace de-a constructorul, ctitorul, făuritorul celei mai moderne Timișoare dntre toate Timișoarele pământului. Subscriu și eu la ideea că metroul nu trebuie făcut înainte de alte obiective care, însumate ca și costuri, nu depășesc valoarea megalomanicului proiect. Altfel, mi-ar plăcea să avem metrou. După ce avem de toate și ne plictisim cu ridicarea de fântâni arteziene și statui ecvestre în cartierul Plopi, atunci cu mare drag m-aș prezenta la o dezbatere pe tema trenului subteran care să deservească capitala Banatului, o metropolă de peste un milion de locuritori. Până atunci însă aș depăși faza de oportunitate a discuției și l-aș întreba pe primarul Robu chestiuni mai concrete, să le zicem tehnice.

Se vorbește de o linie de metrou cu traseu Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Gradina Zoologică (???), Aeroport. Înainte să mă apuc de planuri mărețe, m-aș întreba pentru cine se face aiastă lucrare. Câți timișeni mai fac naveta cu trenul, ca de la Gara de Nord să-i ducem la mall sau la grădina zoologică? Câți turiști ne calcă orașul pe zi, pe lună, pe an? Poate că presa a înțeles greșit și primarul vrea să facă mult mai multe stații intermediare între reperele amintite mai sus. Dar cum Timișoara nu este București, Budapesta, Londra sau Moscova, metroul nici n-apucă să pornească la gară, că trebuie să se și oprească la Kaufland, de exemplu. Iar de acolo, și împins de călători tot ajunge la mall. De unde e lesne să constanți că prin această lucrare Timișoara ar avea de câștigat mai degrabă prin îngroparea linilor de tren ce străbat orașul, decât prin ideea de metrou.

Dincolo de costuri, cineva se întreba cât timp i-ar trebui primarului Robu să termine lucrarea, un tunel de 8 km, dacă, la pasajul Michelangelo, 200 metri au fost terminați în doi ani. Bun, vor fi mai mulți contractori, subcontractori ș.a.m.d, dar tot merită să ne imaginăm cam în al câtelea mandat ar fi Nicolae Robu când taie panglica la celălalt capăt al tunelului. Apoi, se mai pune întrebarea naivă cât de lat trebuie să fie tunelul dacă va deservi și metroul, și CFR. N-o mai fi triajul de la Gara de Nord funcțional în integralitate, dar tot stai și te întrebi câte linii subterane trebuie planificate ca pe acolo să treacă dus-întors trenurile locale, dar și o grămadă de curse ale căilor ferate naționale. Marfarele vor trece și ele prin metrou? Sau le trimitem pe la Buziaș și Arad? Bun, dar ce facem cu trenurile personal de Topolovăț sau Recaș? Să zicem că mâine primarul Robu prinde peștișorul de aur și îi cere miliardul pentru măiastra investiție. Va reuși în următorii zece ani edilul liberal să convingă CFR să renunțe la liniile de suprafață, dacă dumnealui n-a reușit în trei ani de mandat să lămurească ministerul Transporturilor că trebuie să-și ia tribunele și gazonul de stadionul CFR?

Aș mai continua cu întrebările, dar mi-e că ne prostim degeaba. Totuși, mă îngrijorează gândul că terminăm tunelul subteran de la gară la aeroport, îl inaugurăm cu mare fast, pentru ca apoi să mai stăm opt ani să facem rost de bani pentru garniturile de metrou. Cum le vom lua pe alea? De noi sau ducem niște tramvaie la Gruia Stoica să le modernizeze în trenuri? Clar, poate primarul mai apucă vremurile astea, dar noi nu!