2016, alegeri si fotbal

Sunt pe deplin de acord cu cei ce consideră că ACS Poli se va desființa dacă la anul va retrograda. Chit că 2016 este un an electoral sau mai ales din acest motiv. Este evident că primarul Robu nu va mai putea umbla aiurea cu perfuzia financiară în vena clubului public de fotbal, dacă tot se dovedește că o face degeaba. Devenind stânjenitor și neproductiv electoral să mai promovezi non-performanța în fața unui consiliul local nu foarte amical întotdeauna cu edilul liberal și a unor alegători deveniți, cu sau fără voia lor, „socios” fie și la un club cu nume de mare tradiție. Ar fi greu chiar și pentru primarul Robu să le mai ceară cetățenilor orașului permisiunea să mai încerce o dată, de vreme ce n-a putut dovedi pricepere în două rânduri înainte, după tot atâtea promovări din B în prima ligă și invers. De ce ar fi altfel manageriat clubul în ediția 2016-2017 decât a fost în 2014-2015 ori 2012-2013? Le poți spune alegătorilor că o primărie susținută plenar de liberali, de la anul, plus un consiliu județean recuperat de la PSD vor face minuni cu bani mai mulți luați de la populație? Nu cred. Nu cred nici în eficiența unui astfel de mesaj politic, nici în punerea lui în practică, dar asta e o altă poveste.

Pe „Știința” optimismul e ponderat printre liderii galeriei și e minimal printre tehnicieni și conducători. S-au cheltuit anul trecut vreo 90.000 de euro, parte dintre ei pe datorie, și bugetul estimat pentru C e stabilit la vreo 220.000 euro. Patru procente din cât s-a consumat anul trecut la ASU Politehnica s-a adunat din contribuția fanilor. Mult prea puțin pentru o echipă denumită artistic de media centrală și locală ca fiind „a suporterilor”. Și infim pentru planurile de bătaie din acest an, cu toate campaniile de promovare pornite cu câteva zile înainte de începutul campionatului. La nivelul administrativ al echipei s-a propus chiar un ajutor în jucători venit dinspre ACS Poli, un Boldea, un Poparadu, jucători cu experiență cu care ASU ar mai ridica pretenții la promovare. Numai că o astfel de apropiere între ACS și ASU ar putea readuce în discuție subiectul fuziunii cu care Liviu Anton, universitar UPT și președinte la ACS, amenință de ceva vreme „echipa suporterilor”. În atari condiții, nici pentru ASU ediția 2015-2016 nu pare să aducă prea multe bucurii. Una dintre ele ar fi fost retrogradarea lui ACS, promovarea lui ASU și fuziunea în B sub numele ASU, evident.

Numai că nici ACS nu cred că va retrograda, nici ASU nu este foarte aproape de o promovare în acest an, luând în calcul fie și numai valoarea adversarelor din serie. Dincolo, oricât de prost ar fi managementul de la ACS Poli, cât de dezastruoasă ar fi echipa tehnică, tot se vor găsi două echipe de primă ligă sub posibilitățile alb-violeților lui Nicolae Robu. „Realizarea” va fi considerată o mare victorie în prag de alegeri, iar mediocritatea se va instala din nou la Poli, ACS Poli, cine știe pentru câți ani de acum înainte. Iar dacă aș fi Baba Vanga, tare m-ar mânca gura să profețesc că ASU nu-și va mai dori să rămână în liga a treia în lipsa unor calcule raționale care să susțină proiectul de început, cu promovări succesive până în prima divizie. O revenire în liga a patra, cu bugete mai mici și deplasări mai pe placul fanilor bicicliști, ar fi o nostalgie ce mulți se feresc să o recunoască. Cred că în acel moment „sperietoarea” Liviu Anton își va desăvârși lucrarea, imediat după alegeri.