Mai putin despre Curtea de Conturi, mai mult despre caractere

RCM Saracens a câștigat duminică seara Cupa României la rugby, în condițiile în care opt jucători erau la lotul național aflat în Anglia la Cupa Mondială. Băieții rămași au strâns din dinți, au dat dovadă de bărbăție și caracter și au învins. Și asta, în condițiile în care niște birocrați de la Curtea de Conturi Timiș le-au tăiat bugetul. Cu o echipă încropită în pripă, BC Timișoara a jucat de la egal la egal în prima etapă a campionatului de baschet, pierzând abia în final în fața uneia dintre echipele tari ale țării, CSU Sibiu. Fără să fie plătiți de mai multe luni, unii jucători au plecat. Alții, dând dovadă de mare caracter, au rămas, alături de câțiva nou-veniți. E drept, au jucat și pentru ei, dar au făcut-o și pentru Timișoara, și baschetul din acest oraș. Și BC Timișoara este o echipă rămasă fără buget, din cauza unor funcționari obtuzi de la Curtea de Conturi Timiș.

După un început mai slab, Politehnica Timișoara este una dintre revelațiile campionatului de handbal. În ultimul meci a făcut spectacol, învingând Galațiul cu 41-21. La clubul de handbal situația este cea mai critică, după ce aceiași conțopiști de la Curtea de Conturi au blocat bugetarea de la consiliul local. Dar sportivii au dat dovadă de caracter și au jucat pentru Timișoara, în condițiile în care sunt neplătiți de câteva luni. Nu în ultimul rând, ACS Poli a continuat seria de meciuri fără înfrângere, întorcându-se de la Ploiești cu un punct. Puteau fi trei, dar cel mai arogant personaj din fotbalul românesc, așa-zisul arbitru Alexandru Tudor, n-a văzut un gol clar al lui Elek. Și la fotbal sunt restanțe mari la salarii, și la fotbal viitorul nu este deloc roz. Cu toate acestea, fotbaliștii „domnului Flocea” au scos ce e mai bun din ei și, pe un teren ca o arătură de primăvară, au jucat fotbal. Și pentru ei, dar și pentru Timișoara. Și da, asta înseamnă să ai caracter, să dai totul pe teren, în condițiile în care nu ești plătit și nici nu ești sigur că vei fi plătit pentru munca ta în viitorul apropiat. Și nu ești plătit fiindcă niște birocrați cu ochelari de cal de la Curtea de Conturi Timiș și-au încordat mușchii împotriva sportului și, pe fond, împotriva Timișoarei. Fiindcă niciunde în țară, cu excepția Timișoarei, Curtea de Conturi nu vede nimic ilegal în bugetarea sportului.

Și totuși cele de mai sus nu sunt lucruri nemaivăzute. Doar niște conțopiști frustrați nu știu că sportul formează caractere. Doar niște oameni care probabil n-au copii nu știu că sportul îi pregătește pentru viață pe cei tineri într-o mult mai mare măsură decât statul chircit în fața calculatorului și socializarea de tip Facebook. Iar înainte de-a forma caractere, sportul îi învață pe copii să comunice, să lucreze în echipă. Nu mai vorbesc de sănătate și dezvoltare armonioasă. Iar pentru a atrage copiii pe terenurile de sport trebuie să ai și modele. Sunt bune cele de la televizor, dar sunt mult mai bune cele din proximitate. E adevărat că nu toți sportivii (mai ales fotbaliștii) sunt modele de viață, dar în cea mai mare parte sunt. Iar cu cât sunt mai aproape de copii, cu atât emulația e mai mare. Dar amploaiații de la Curtea de Conturi n-au de unde să știe aceste lucruri. Ei sunt doar niște roboței care ascultă ordinele celor de sus, că o fi Ionel Ștefan, Ilie Sârbu habar n-am.

Din nou vor spune unii că sportul de performanță trebuie să fie o afacere privată, nu bugetată. OK, dar dacă nimeni nu investește în sport, să stăm să asistăm cum întregul sport timișorean se duce de râpă? Să stăm nepăsători când echipe care au făcut cinste Timișoarei se desființează? Fiindcă niște funcționari mărunți își doresc asta? Și dincolo de avantajele de mai sus, privindu-i pe copii, există și un alt gen de beneficiu. O echipă sportivă întărește apartenența la o comunitate într-o cu mult mai mare măsură decâ un festival al gogoșilor, de exemplu. Pe vremuri, pe „1 Mai” mergeau 50.000 de oameni și la meciuri de Divizia B. Fiindcă toții țineau cu Timișoara. Și mai recent, s-au umplut tribunele fiindcă juca Timișoara. De la profesori universitari la șomeri, de la simpatizanți PSD la liberali, în tribune, cu toții au avut un scop supraordonat altor orgolii: să câștige Poli. Asta înseamnă sportul! Coeziune și idee de apartenență la o mare comunitate, în cazul de față Timișoara. Și, culmea, nu e un efort mare din punct de vedere financiar pentru avantaje atât de multe. Doar 1,5% din buget s-au alocat pentru cele patru echipe de mai sus, bani care n-au mai ajuns. Fiindcă niște amploiați meschini care n-au nicio legătură cu Timișoara au blocat această finanțare. Despre caracterul acestor indivizi nici nu vreau să vorbesc.