O parte din strazile cu piatra cubica ar putea scapa de asfaltare! Ramane de vazut care

Câteva din cele 14 străzi pe care primăria vrea să pună asfalt în loc de piatră cubică ar putea rămâne așa cum sunt. Este concluzia celei mai constructive dezbateri publice organizate de Primăria Timișoara din 2012, după estimarea lui Nicolae Robu. Care vor fi străzile „salvate” urmează să se stabilească. Între timp, pe 6 martie urmează o decizie a unei instanțe.

Consilierii locali au aprobat, acum un an și jumătate, un studiu de fezabilitate pentru „Modernizarea străzilor din piatră cubică din municipiul Timişoara”. Pe cele 14 străzi de pe care ar fi urmat să fie scoasă piatra cubică, care să fie înlocuită de „îmbrăcăminte bituminoasă”. Studiul de fezabilitate a fost realizat de SC Proexco SRL, devizul general fiind estimat la peste 14 milioane de lei, cu TVA inclus. Durata de execuţie era estimată la nouă luni. Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” (ACSPT) a cerut însă în instanță, demersului său adăugându-se s-au alăturat Asociația Peisagiștilor din România ASoP – Filiala Vest, dar și două persoane fizice, Gabriel Tușinean și Victor Popovici. Pe 26 septembrie 2016, Tribunalul Timiș a admis acțiunea și a dispus suspendarea HCL, primăria a făcut recurs, iar pe 6 martie instanța ar urma să se pronunțe în acest caz. Instanța a rămas în pronunțare până pe 6 martie.

Miercuri, 1 martie, primăria a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului legat de „modernizarea străzilor din piatră cubică”. Timp de mai bine de două ceasuri, timișorenii interesați de acest subiect au discutat deschis cu primarul Nicolae Robu. Au lipsit însă cei care au realizat studiul de fezabilitate, iar opiniile au fost și pro, și contra. Ilie Sîrbu, de la ACSPT, a susținut că proiectul încalcă regulamentul de urbanism. „Conform acestuia, este obligatoriu, pentru reparații, să se folosească materiale similare celor existente pe străzile respective. Unele străzi sunt în zona protejată, este foarte important dacă există aviz din partea celor de la Cultură”, a spus Sîrbu. „Aveți dreptate, dar acea prevedere se referă numai la lucrări de întreținere. Aici vreau să mergem parcurgând toate etapele – SF, proiect tehnic, licitație de execuție”, a venit răspunsul din partea primarului Robu.

Este posibil ca unele străzi să rămână așa cum sunt, nu foarte multe, eu le cunosc în linii mari. Mă voi duce cu ochiul pregătit special pentru a vedea în ce măsură clădirile sunt îndeajuns de monumentale.
Primarul Nicolae Robu

Gabriel Tușinean, alt participant la dezbatere, a susținut că, odată cu scoaterea pietrei cubice, se va pierde o parte importantă a istoriei Timișoarei. „Soluția cea mai cinstită ar fi să refacem străzile așa cum sunt ele acum. Dacă scoatem piatra, se va pierde din valoarea istorică”, a spus Tușinean, care a dat exemplul Parisului, oraș care a știut să-și conserve istoria. Conform acestuia, cu un asemenea stil de abordare și luând în considerare planurile urbanistice, am fi cam cu peste patru decenii în urma Orașului Luminilor. O altă întrebare care caută răspuns este ce se va întâmpla cu mașinile celor care locuiesc în zonă, în condițiile în care, în jurul orei 14, pe străzile Madgearu și adiacente erau parcate peste 200 de autoturisme. Alți participanți la dezbatere s-au declarat în favoarea schimbării propuse de primărie, spunând că, vara, de exemplu, praful ridicat de mașini le face aerul irespirabil. „S-a ridicat problema asfaltării străzilor, că ar permite o deplasare cu viteză mai mare. Nu susținem această idee, sunt străduțe înguste, întortocheate. Avem și un exemplu de pavaj refăcut pe strada Romulus, este plin de gropi. De pe Virgil Madgearu până la Filaret Barbu este cârpit cu asfalt și plin de gropi. Aceeași stradă are asfalt alternativ cu pavaj. Filaret Barbu este plină de gropi, trebuie să faci slalom printre ele. Cred că această situație ar trebui rezolvată într-un fel. Am dus mașina de trei ori la schimbat bucșe și tot felul de minuni. Noi, proprietarii din acea zonă, am decis că, la un moment dat, pentru stricăciunile mașinilor vom solicita daune. Timișoara nu mai este cea din 1885, când s-a construit imobilul în care au locuit străbunicii mei. Trebuie să păstrăm istoria, dar așa cum se poate să trăim totuși și în condiții de 2020”, au spus oamenii.

Primarul Nicolae Robu a concluzionat că a fost „cea mai e substanță dezbatere publică din 2012 încoace” și spune că unele străzi ar putea rămâne totuși cu piatră cubică. „Voi merge personal pe teren, am adresat invitația și celor care au participat la dezbaterea publică, dacă cineva dorește să facă parte din echipă, pentru că nu mă voi duce de unul singur, voi lua și arhitecți cu mine… Dacă una, două, nu știu câte dintre aceste străzi, categoric nu toate, se vor preta la a fi lăsate cu piatră cubică, pentru că au pe ele clădiri istorice, clădiri cu un aer monumental, atunci vom face asta. Vrem să facem ce e mai bine pentru oraș”, a declarat edilul. În condițiile în care pe 6 martie este așteptată o decizie a instanței. Robu spune că lucrurile vor merge oricum înainte. „Chiar dacă ne dă dreptate instanța, dacă vom ajunge la concluzia că merită să lăsăm cu piatră cubică unele străzi, le vom lăsa așa. SF-ul încă nu a fost recepționat și e posibil să se impună unele modificări. Deocamdată, HCL este suspendată, drept urmare aprobarea e caducă în momentul de față. Dacă instanța le dă dreptate celorlalți, noi mergem pe drumul pe care l-am pornit astăzi. E un nou proiect, am făcut dezbatere publică”, a conchis primarul Timișoarei

Străzile cuprinse în proiect

• str. Argeş, delimitată de str. Mitropolit Varlaam şi str. Cluj
• str. Dr. Ioan Mureşan, între str. Salcâmilor şi str. Drubeta
• str. Ludwig von Beethoven, între bd. C.D. Loga şi bd. Mihai Eminescu
• str. Mitropolit Varlaam, între str. Aurel Cândea şi str. 1 Decembrie
• str. Putna, delimitată de str. Ion Vidu şi str. Mitropolit Varlaam
• str. Remus, delimitată de str. Braşov şi str. Romulus
• str. Sfânta Rozalia, între str. Remus şi bd. Mihai Viteazul
• str. Sorin Titel, delimitată de bd. Victor Babeş şi str. Protopop Gh. Dragomir
• str. Topliţa, delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraș
• str. Virgil Madgearu, între bd. Mihai Viteazul şi str. Filaret Barbu
• str. Bela Bartok, între bd. Victor Babeş şi str. Argeş
• str. Filaret Barbu, delimitată de str. Sfânta Rozalia şi str. Braşov
• str. Arcidava, pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava
• str. Romulus, între str. Gh. Doja şi str. Sfânta Rozalia