Parcarile in Timisoara: sa primim nimic, dar sa fie gratis

Sunt multe lucruri pe care contribuabilul timișorean le poate considera nedrepte printre deciziile luate la nivelul administrației municipale. Iar cine credea că prezența lui Nicolae Robu va fi garanția mulțumirii plenare a populației… iată că nu, nici măcar edilul liberal nu-i poate împăca pe toți. De exemplu, ca plătitor de gaz natural pentru centrala termică, un timișorean se poate arăta frustrat de faptul că statul subvenționează cetățeanul abonat la termoficarea orașului. Ridicăm din umeri, căci caloria e tot calorie și banul e tot ban. Apoi sistemul de subvenție aproape paușal la transportul în comun duce la alte situații ciudate, ca să nu mai vorbim de fanii avocatului Carmen Obîrșanu, cei care nu suportă ca administrația publică să dea bani pentru sportul de echipă local. Să n-o mai lungesc excesiv, pe această listă aș adăuga și parcarea în oraș, cu sistemul Timpark sau în afara lui.

Recent, primarul Robu considera intenția de lărgire a hărții Timpark cu mai multe străzi ca fiind una inoportună, edilul de Timișoara fiind îngrijorat de neplăcerile pe care alegătorii dintre blocuri le-ar avea scoțând din buzunar câteva sute de lei pe an pentru un abonament în apropierea locuinței. Genul ăsta de mesaj venit din partea celui mai important decident local aduce neajunsuri mult mai mari cetățeanului decât plata unui abonament anual. La urma urmelor, un autoturism nu este nici un lux, ca pe vremuri, dar nici nu ar trebui să fie printre prioritățile de protecție socială ale unui politician. Ai mașină, felicitări, plătești impozit, plătești asigurare, plătești carburant, toate astea le faci fără să protestezi, păi atunci haideți să plătim și un abonament de parcare.

Bun, se poate pune întrebarea ce primim în schimbul acestor bani. E adevărat, municipalitatea ar trebui să dezvolte parcări în zonele rezidențiale, pentru a se apropia cu oferta sa de cererea de pe piață. Cu toate că nimeni nu-ți va asigura locul de parcare, introducerea sistemului Timpark va aduce o mai mare rigoare în acest domeniu, cu condiția ca la reguli să se instituie și mecanismul sancțiunii. Firește că mi-ar plăcea să trăiesc într-o localitate în care vor fi suficiente locuri de parcare gratis. Numai că știu că acest lucru nu se poate, mai ales în Timișoara. Prin urmare, m-aș aștepta ca un sistem precum Timpark să mă scutească de nesimțirea unora care ocupă nu un loc de parcare, nici două, pentru familie, ci șapte, opt sau chiar mai multe.

Pentru amatorii de gratuități, mulți în această țară, ar trebui spus că tot ce vine moca este o invitație la degradare, la dezordine și la mult nerv. Și nu e vorba numai de parcări, ci și de gratuitatea transportului în comun, intrări la spectacole, evenimente sportive și multe altele. Haideți să ne obișnuim să plătim și apoi să cerem. Sau invers. Să plătim un loc, să vin acasă, iar dacă nu găsesc unde să-mi las mașina din cauza că primăria nu a construit suficiente locuri de parcare, să penalizez prin pârghiile mele de cetățean-alegător acest abuz. Dacă nu găsesc loc de parcare pentru că altcineva nu plătește, dar îl ocupă pe-al meu, păi să existe o reacție pe măsură din partea administratorului sistemului. Pot da nu unul, ci mai multe exemple cu nesimțiți care transformă prima bandă a carosabilului cu o piață auto improvizată, iar punerea la plată a acestora ar fi un prim pas spre normalitate.

Subiectul parcărilor nu poate fi decuplat de cel al ridicării mașinilor staționate ilegal. Observ din partea presei inclusiv un „colaboraționism” cu contravenientul. Percutante titlurile din ziare în care tot neamul prost care lasă aiurea mașina este avertizat colegial că e într-un mare pericol. Dacă vreți, ca și flash-ul cu faza lungă când pe marginea drumului stă radarul. Să-l avertizăm prietenește pe cel care încalcă regulile, nu să-l lăsam să plătească, iar apoi să jelească după banul dat, tocmai în ideea ca pe viitor să nu mai facă. Domnule Nicolae Robu, dacă vreți să vă înjure lumea în prima fază, dar apoi să vă dea dreptate pe termen lung, disciplinați cetățeanul în problematica parcărilor, a staționărilor interzise, fără milă și fără alte calcule electorale.