Euroregiunea DKMT, la 20 de ani: Gardul de sarma ghimpata rezista si ar putea crește / FOTO

Sunt doar două zile pe an în care cei din Beba Veche și Kubekhaza se pot vizita fără să facă un ocol de 80 de kilometri. Locuitorii din România, Serbia și Ungaria au profitat de deschiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Triplex Confinium. Euroregiunea DKMT a împlinit 20 de ani, iar aniversarea a stat tot sub spectrul unui sinistru gard de sârmă ghimpată.

Frontiera Triplex Confinium de la Beba Veche a fost deschisă, din nou, sâmbătă dimineață, în prezența lui Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, a lui Kakas Béla, șeful Consiliului Județean Csongrád, și reprezentantului Guvernului Provinciei Autonome Voivodina. Granița este deschisă o dată pe an, în ziua în care oficialii Euroregiunii DKMT se întâlnesc la monumentul de la Triplex Confinium. Paradoxal, deși între Beba Veche și Kubekhaza sunt numai doi kilometri, în restul anului, dacă vor să se viziteze, oamenii trebuie trebuie să facă un ocol de vreo 80 de kilometri, pe la Cenad. Anul trecut, aniversarea Euroregiunii Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DKMT) s-a desfășurat la „umbra” gardului de sârmă ghimpată ridicat de autoritățile maghiare pe frontiera cu Serbia. În 2017, o construcție similară ar putea apărea și pe granița cu România, după ce ungurii au anunțat că iau în calcul așa ceva, pentru a limita fenomenul migrației.

Euroregiunea DKMT a fost înființată oficial în noiembrie 1997, la inițiativa fostului președinte al CJ Timiș, Viorel Coifan, ca un organism care să ajute la dezvoltarea zonei de la granița dintre România, Serbia și Ungaria. Sâmbătă, Euroregiunea a împlinit 20 ani, iar județul Csongrád a predat președinția ei către oficialitățile din Voivodina.

Reprezentantul CJ Csongrád spune că ideea n-are nimic de-a face cu românii. „Gardul are rolul de a proteja Europa, nu se adresează în niciun caz vecinilor noștri. Este un instrument de protecție împotriva celor care vin cu rele intenții în Europa. Părerea mea este că ar trebui să existe mai multe puncte de trecere a frontierei, ca să se poată face o trecere controlată. Cel care vine cu intenții bune, care este corect, nu are de ce să se ascundă, poate să treacă, să fie înregistrat, nu este nicio problemă. Nu înțeleg de ce oamenii își riscă viețile venind ca hoardele peste frontiera verde. Important este să știm cine și când traversează frontiera”, spune Kakas Béla. Șeful CJ Timiș nu vede pusă în practică o astfel de idee. „Cred – și sper – că ideea construirii unui gard între Ungaria și România să nu se materializeze. Oficialii de la frontieră spun că fenomenul migranților s-a redus, în ultimele zile chiar s-a oprit. Nu cred că este binevenită construcția unui astfel de gard pe lungimea graniței, în Timiș, ținând cont că totuși avem relații de colaborare cu vecinii noștri pe toate domeniile, inclusiv pe ceea ce înseamnă securizarea frontierei. Sunt convins că ideea ridicării acestui gard va rămâne doar la stadiul de intenție”, ne-a declarat Călin Dobra.

Una dintre promisiunile lansate acum 20 de ani, la înființarea DKMT, a fost deschiderea unui punct permanent de mic trafic la Beba Veche. În 2015, președintele de atunci al CJ Timiș, Titu Bojin, relua ideea. De atunci însă nu s-a schimbat nimic și e puțin probabil să se întâmple ceva. „Această problemă depășește competența proiectele euroregionale. Depinde de o decizie guvernamentală, inclusiv pentru a construi o rețea de drumuri care să ducă aici”, spune Kakas Béla. „Decizia este una interstatală, atât din punctul de vedere al semnării protocoalelor, cât și în ceea ce privește investiția, care presupune inclusiv realizarea drumului, mai cu seamă în partea ungară. Nu au fost făcute niciodată demersuri concrete în acest sens. În ceea ce privește deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei pe partea cu Ungaria, am primit răspuns din partea ambelor guverne că deocamdată acest lucru nu intră în vederile lor”, a afirmat, la rândul lui, Călin Dobra.

Punctul temporar de trecere a frontierei în zona Triplex Confinium va fi deschis și duminică, între orele 10 și 18. Se circulă pe baza cărții de identitate sau a pașaportului. Anul trecut, undeva la 2.000 de oameni au trecut pe acolo. Dincolo de oficialități și copiii aduși să alerge la tradiționala cursă pe frontiera triplă, prea puțini localnici au ales că participe la acest eveniment. „De 20 de ani, noi am tot sperat la deschiderea acestui punct de trecere a frontierei. Ni s-a promis parc industrial și punct de trecere a frontierei. Până în Ungaria, pe drum drept, ar fi vreo doi kilometri, dar noi trebuie să trecem prin izlaz, printre culturi. Dacă te prinde ploaia acolo, nu mai poți ieși. E tot mai fadă, mai lipsită de substanță ceremonia de aici. Pe vremuri, venea mai multă lume. De la an la an, sunt mai puțini oameni. Gardul nu ni l-au promis…”, ne-a spus unul dintre localnici.