Mailat vs Miguel: diferenta dintre un fotbalist prost platit si un aventurier remunerat de cinci ori mai bine

Faţă de alţi ani, campania de transferuri a celor de la Poli Timişoara în vara recent încheiată a fost cea mai bună, din 2012 până în prezent. Faţă de alţi ani, conducerea lui Poli a renunţat la jucătorii aduşi după ce, în prealabil, au fost urmăriţi pe DVD-uri. Cu o singură excepţie.

Dacă până în acest an Poli transfera numeroşi jucători liberi de contract din străinătate despre care se ştiau prea puţine sau mai nimic, anul acesta „grosul” celor transferaţi îl constituie jucătorii din România, toţi cu experienţă la nivelul primului eşalon. Alex Muntean, Gabriel Vaşvari, Valentin Creţu sau Alexandru Ţigănaşu au fost transferaţi în vara acestui an, toţi confirmând pe terenul de joc, reuşind să aducă un plus evident în jocul echipei pregătite de Ionuţ Popa, în special primii doi, care sunt şi golgheterii echipei.

Pentru a respecta tradiţia, conducătorii lui Poli au dat şi un chix. Este vorba despre atacantul brazilian Miguel Bianconi. În cele opt jocuri în tricoul lui Poli, brazilianul de 25 de ani a adus un plus echipei lui Popa doar la capitolul înălţime, cu cei 191 de centimetri ai săi. Chiar dacă, aşa cum ar spune unii, are nume de fotbalist, Bianconi a dezamăgit teribil cât s-a aflat pe terenul de joc. Longilinul atacant a fost în plus pe teren de fiecare dată. Şanse a avut destule, în condiţiile în care Poli Timişoara se bazează doar pe el „în faţă”, după accidentarea lui Tavi Drăghici. Apropo de Tavi Drăghici, timişoreanul din atacul lui Poli, acesta a fost la un pas de a fi pus pe liber de conducere în această vară, după trasferul lui Bianconi. Până la urmă acesta a fost păstrat în lot şi s-a dovedit cu cel puţin două clase peste jucătorul brazilian, dar acum stă pe bară din pricina unei accidentări. În lipsa unei soluţii, Ionuţ Popa, convins de „calităţile” de atacant ale brazilianului, a ajuns să improvizeze în atac inclusiv cu fundaşul Alin Şeroni. Poate că soluţia ar fi putut veni din cadrul propriului centru de copii şi juniori, dacă Sebastian Velcotă şi Damir Totic, doi juniori de 19 ani, nu ar fi fost împrumutaţi la alte echipe.O altăsoluţie ar fi putut fi Darius Buia, talentatul atacant care nu a primit nicio şansă din partea lui Ionuţ Popa. Acum, după ce s-au convins că Miguel Bianconi face doar figuraţie pe terenul de joc, reprezentanţii clubului timişorean nu ştiu cum să scape de acesta, mai ales că are şi un contract destul de mare.

De unde comparaţia cu Sebastian Mailat, junele de nici 20 de ani care a devenit liber de contract după ce a depus un memoriu împotriva clubului timişorean, pentru neplata unor restanţe salariale? Sebastian Mailat este cel mai talentat junior promovat la prima echipă în ultimii ani. O demonstrează şi cifrele acestuia din ultimile 18 luni. Cotat la 150.000, Mailat a fost remunerat cu 3.800 de lei în fiecare lună, în timp ce Miguel Bianconi, un ilustru necunoscut în orice colţ al lumii fotbalistice, primeşte de cinci ori mai mulţi bani. Mailat va pleca de la Poli fără ca echipa care l-a promovat în fotbalul mare să primească vreun leu, în timp ce Bianconi încasează în fiecare lună, de la acelaşi club, de cinci ori mai mulţi bani. Cine pierde? Clubul care a investit în creşterea unui junior extrem de talentat, dar care pleacă liber de contract, deoarece cei din conducere nu i-au mărit salariul, dar au preferat să plătească un aventurier sosit din Brazilia. La fel ca şi-n cazul celorlalte chixuri date de conducătorii ce s-au perindat pe la conducerea clubului începând cu anul 2012, nimeni din conducerea lui Poli nu-şi asuma transferul lui Miguel Bianconi.