Viitorul Europei este viitorul Romaniei. Care este directia proiectului european dupa Brexit?

USR va organiza, în 25 noiembrie, la Timişoara, prima rundă a unui mai larg proiect intern de definire europeană. Evenimentul va fi împărţit în două părţi şi va fi adresat atât membrilor, cât şi publicului larg.

Prima parte va avea un caracter informativ, în care vom prezenta felul în care funcționează instituţiile europene, cu accent pe rolul parlamentului european şi al familiilor politice europene. În a doua parte a evenimentului vom încerca să conturăm direcţii de viitor ale proiectului european în actualul context geo-politic. Vrem să dezbatem viabilitatea planurilor deja vehiculate şi să oferim perspective pentru viitoare direcţii pe care Uniunea Europeană le poate aborda, având în vedere procesul intern de reformă şi ţinta unei noi viziuni post-Brexit fixată de Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, pentru Sibiu 2019. La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai prinicipalelor familii europene, ai Comisiei, dar şi personalităţi din mediului civic şi academic.

Construcţia Europeană a cunoscut o dezvoltare naturală, un proces de creştere şi maturizare în care rolul şi funcţionalitatea sa au cunoscut o reformă constantă în funcţie de realitatea înconjurătoare în perpetuă schimbare. Succesul Uniunii stă tocmai în acest lucru, în capacitatea acestui organism trans-naţional de a se reforma şi a răspunde intereselor sutelor de milioane de europeni ce trăiesc pe continent. Originile U.E. se trag din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului formată în 1951 între 6 state, state ce cu 6 ani înainte au încheiat cel mai sângeros şi traumatizant război din istoria europeană. Această structură s-a maturizat rapid dincolo de scopul ei iniţial şi a devenit Comunitatea Economică Europeană în 1958. În următoarele trei decenii viabilitatea şi necesitatea construcţiei europene a fost validată de creşterea continuă a acesteia, atât ca număr de membri cât şi ca adăugarea de responsabilităţi şi abilităţi în domeniile economice, politice şi sociale. În 1993, după încheierea războiul rece şi a confruntării ideologice între democraţii şi state totalitare, în faţa noilor state europene libere de asuprirea comunistă, Uniunea Europeană a decis să răspundă cu deschidere şi maturitate pregătind prin tratatul de la Maastricht drumul de aderare europeană a statelor estice printre care şi România.

Pentru întregul bloc estic, aderarea europeană a fost un factor major de dezvoltare economică şi socială, fondurile structurale la care statele estice au avut acces fiind modul prin care s-a început reducerea cât mai rapidă a decalajelor de dezvoltare. Fapul că naţiunile vest-europene au ales să deschidă Uniunea către naţiunile est-europene a reprezentat un moment de maximă importanţă istorică. Astăzi, Uniunea în care şi România este membru cu drepturi depline se confruntă cu noi provocări, provocări care cer, precum în 1993, un răspuns ce să curpindă în el binele comun privit pe termen lung. Cum privesc naţiunile estice viitorul proiectului european? Doresc ele ca aceleaşi principii ale societăţii deschise şi libere ce ne-au permis nouă, esticilor, aderarea şi integrarea europeană să fie baza pe care răspunsul la noile provocări este dat? Dar naţiunile vestice, consideră ele că integrarea de după 1990 a fost o poveste de succes?

Răspunsurile la aceste întrebări şi până la urmă răspunsul pe care Uniunea Europeană şi statele membre îl vor găsi va trebui să asigure contextul prin care proiectul european se va reforma din nou, respectându-şi statusul de organism trans-naţional ce reprezintă cetăţenii mai mult decât structurile istoric-administrative. Direcţia de reformă şi rolul pe care uniunea îl va lua pe viitor este de asemenea în discuţie, dar aceste reforme se traduc până la urmă în modul de funcţionare şi abilităţile cu care instituţiile europene sunt înzestrate. Care va fi rolul Parlamentului European în noua construcţie? Va fi acesta un organism facţionat în interese naţionale sau va fi format din reprezentanţi ce îşi trag legitimitatea de la cetăţenii Uniunii şi nu unor interese naţionale punctuale. Cum vor colabora naţiunile europene în securitatea comună a viitorului? Experienţa demonstrează din nou şi din nou că succesul oricărei ţări europene este legat direct de succesul ţărilor membre şi partenere. Va fi principiul graniţelor comune respectat şi extins în continuare, astfel încât ţări precum România şi Bulgaria să poată să acceadă în totalitate la spaţiul european? Toate aceste întrebări au un rol fundamental în a înţelege mai bine rolul actual şi nevoile viitoare ce îl vor modela.

USR este un partid ce doreşte să reprezinte interesele cetăţenilor nu doar în parlament şi în comunitatea locală ci şi în cadrul instituţional european. Principiile de meritocraţie şi transparenţă, nevoia unei justiţii libere şi eficiente, nevoile de dezvoltare şi investiţii, de creştere a nivelului de trai şi regândire a sistemului social astfel încât acesta să fie direcţionat spre cetăţean şi nu spre diferite interese ilegitime, toate aceste aspiraţii ale cetăţenilor României au şansă de reuşită doar într-un viitor proiect european. Astfel, această discuţie despre Europa este o discuţie pe care fiecare stat membru trebuie să o poarte faţă de viitoarea istorie pe care doreşte să o construiască.

Ultimii zece ani, cei de apartenenţă europeană, au fost pentru România una din cele mai prospere perioade din istorie. Și asta în pofida incapacităţii liderilor politici de a fructifica cu adevărat apartenenţa României la construcţia Europeană. În faţă acestei provocări şi acestor vizuni diferite ale viitorului, România şi cetăţenii săi trebuie să gândească o viziune asupra viitorului pe termen mediu şi lung. Privind în spate, în istoria României, putem şti cu siguranţă că regimurile naţionaliste şi iliberale sunt mediul perfect pentru subdezvoltare şi abuz. Parcursul prosper şi european al României nu poate fi decis răspunzând la provocările viitorului cu soluţiile eşuate ale trecutului. În faţa acestei provocări liderii politici trebuie să asigure supravieţuiera proiectul comun, iar România trebuie să se pregătească pentru a găzdui la Sibiu naşterea viitoarei Uniuni Europene, de această dată, ca membru fondator.

Îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi de temele dezbaterii noastre să ia parte la acest eveniment. Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând acest formular.