Primaria Timisoara are 53 de milioane de euro prin POR. De ce va fi facut Pasajul Solventul din bugetul propriu

Primăria Timișoara poate primi de la UE, pe Axa 4 a POR, 53 de milioane de euro, adică peste o treime din întreaga sumă alocată municipiilor reședință de județ din Regiunea Vest. În 2018 va depune proiectele pentru care vrea bani. Printre acestea nu se regăsește însă Pasajul Solventul, în cazul căruia s-a ajuns la concluzia că e mai simplu să fie finanțat de la bugetul local.

Timişoara, Aradul, Deva şi Reşiţa au primit putere deplină de a dispune de cele 150 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană îi alocă Regiunii Vest pe axa prioritară 4 a Programului Operaţional Regional. La nivelul primăriilor vor fi constituite autorităţi urbane, care se vor ocupa de managementul şi stabilirea proiectelor care vor primi finanţare, toată decizia de alocare şi cheltuire a banilor mutându-se la nivel local. Peste o treime din această sumă, adică 53 de milioane de euro, va reveni Timișoarei. Lista proiectelor propuse pentru finanțare a trecut prin mai multe schimbări în ultima jumătate de an. În octombrie 2017 se vorbea despre Inelul IV zona de vest, Pasajul Solventul, reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor stradale pe Calea Stan Vidrighin, Bd. Cetății, Calea Bogdăneștilor, Ana Ipătescu etapa 1 strada Transilvania până la Calea Șagului, apoi Calea Șagului, str. Mureș etapa 2 Victor Hugo – Aluniș – Drubeta, linie nouă de tramvai între Solventul și Gara de Nord, modernizare stații de transport public, înnoirea flotei de tramvaie, modernizarea depoului Dâmbovița și amenajarea mai multor piste de biciclete.

Pentru ce va cere Primăria Timișoara bani de pe Axa 4

• Reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor stradale pe Calea Bogdăneștilor
• Înnoirea flotei de tramvai și modernizarea depoului Dâmbovița (inclusiv spălătorie ecologică pentru mijloace de transport)
• Amenajarea unei rețele regionale de piste de biciclete
• Linie nouă de tramvai Solventul – Gara de Nord
• Reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor stradale pe Calea Stan Vidrighin
• Transformarea zonei degradate Pădurea Verde (vizavi de Institutul de Boli Cardiovasculare) în Pădure Parc și loc de recreere, prin realizarea accesului pietonal și velo nemotorizat, realizarea unui traseu ecologic, monitorizarea, protecția și conservarea biodiversității
• Localizarea și potențarea centrelor de cartier, în cartierele rezidențiale, ca spațiu de coagulare a comunității prin amenajarea spațiilor publice pentru cetățeni – zona 1, zona de nord
• Urbanizare cartier Kuncz și reconstrucția ecologică a Canalului Subuleasa
• Regenerare fizică, economică și socială a zonei urbane marginalizate din cartierul Ronaț
• Construcție clădire creșă în zona de nord
• Extindere clădire Grădiniță PP33
• Construcție clădire creșă pe strada Cocea nr. 21
• Reabilitare construcții și instalații clădirea B 2 a Colegiului Tehnic E. Ungureanu.

Primăria Timișoara va depune la începutul lui 2018 primele proiectele pentru finanțare pe Axa 4, însă lista priorităților s-a schimbat un pic. Este vorba acum despre reabilitarea liniilor de tramvai de pe Calea Bogdăneștilor, înnoirea flotei de tramvaie și modernizarea depoului Dâmbovița, o linie nouă de tramvai pe traseul Solventul-Gara de Nord, modernizarea Căii Stan Vidrighin, crearea de piste de biciclete, construirea de creșe și reabilitarea de grădinițe, modernizarea cartierelor Kuncz și Ronaț, dar și amenajarea unui parc în zona Pădurii Verzi, vizavi de Institutul de Cardiologie. Inelul IV și Pasajul Solventul nu se mai regăsesc printre aceste proiecte, dar asta nu înseamnă nicidecum că nu se mai fac. Este vorba despre formalități tehnice, care ar fi îngreunat execuția proiectelor. Explică viceprimarul Dan Diaconu: „Pe Axa 4, pentru Timișoara sunt 53 de milioane de euro în tot, la fel ca și finanțarea trecută. Proiectele au fost făcute publice, este o listă prioritizată, cuprinde Bogdăneștilor, Cetății, noua linie de tramvai dintre str. Gării și gară. Pasajul Solventul nu este un indicator. Preferăm să îl realizăm din bugetul local, pentru că finanțarea pe care putem să o obținem pe regulile POR ar fi fost de maximum 30% din valoare și ar fi însemnat o derulare foarte grea a proiectului”.