Romania, tara care inca merge din inertie

Dacă vreodată vreți să vă apucați acasă să vă faceți un guvern, să știți că o astfel de întreprindere presupune câteva condiții esențiale. În primul rând trebuie să aveți un partid sau mai multe care să voteze în parlament guvernul făcut de persoana desemnată. Premierul, bun manager, priceput în administrație, economie, câte ceva din fiecare, este de cele mai multe ori chiar președintele formațiunii care-a câștigat alegerile. Dacă ai toate acestea prin casă, e perfect. Partidul are o rezervă de cadre care alimentează executivul. Cei mai pricepuți la Educație aplică pentru acest sector, ăia de se știu cu drumurile, căile ferate, aviația și navalul merg la Transporturi. Ideal e ca selecția să se facă meritocratic, să ia postul cel mai competent. În realitate se mai face și lobby. Dintre doi pricepuți la o treabă guvernamentală, evident va câștiga ala cu recomandările mai insistente și convingătoare. Buuuun. Așa ar fi normal, dar hai să vedem cum e la noi, în România.

Partea cu majoritatea oferită de popor după un scrutin rămâne valabilă. Majoritatea politică propune premierul și face guvernul. Până aici e în regulă, numai că la noi nu poți propune premier desemnat persoana care deține puterea, adică președintele partidului, pentru că acesta are interdicție pe motiv de condamnare penală. Atunci se recurge la o prelungire a persoanei în cauză. Doamna Viorica Vasilica este acum așa ceva. Vreme de un an au fost alții. Multă lume s-a supărat că PSD a numit în fruntea guvernului pe cineva bănuit de incompetență crasă, iar cabinetul respectivei dudui e compus, chiar la Educație, din persoane la limita agramatismului. Apoi, la Economie de un individ care nu poate lega o frază inteligibilă. Ăsta ar fi Guvernul Dăncilă, care a înlocuit în alt guvern, care a înlocuit și el un executiv din care făcea parte un ministru al Învățământului la fel de aproximativ cu limba română. Locurile în guvern s-au împărțit nu pe competențe, ci pentru ca șeful partidului să aibă ce oferi, astfel asigurându-și loialitatea baronilor din partid și aparatul prin care să-i pedepscă pe cei ce nu-i mai acordă respect, cum au fost Grindeanu și Tudose. Acesta a fost criteriul și nu performanțele profesionale.

Dar haideți să nu ne mai facem că plouă, căutând perfecțiunea în România. A fost chiar atâta de rău? Ați simțit vreo diferență de la un guvern PSD la altul? Treburile sunt mult mai simple. Liviu Dragnea a câștigat alegerile în 2016. Puterea executivă și forța parlamentară exercitate de PSD-ul lui Liviu Dragnea trebuiau să facă mai prietenoasă legislația din justiție, astfel ca Liviu Dragnea să nu mai aibă atâtea condiționări în a-și exercita, finalmente, puterea politică. Să nu mai stea ca pe ace, speriat că o nouă condamnare îi va distruge definitiv cariera. Lui și altora ca el din partid. Asta e lumina călăuzitoare, firul roșu al guvernării PSD-ALDE. Pentru a face acest lucru însă, țara trebuie să fie funcțională. Nu poți convinge alegătorul că totul e în regulă, că se muncește pentru programul de guvernare, dacă în țară ar fi haos, nu numai prin proteste anticorupție, ci și prin căderea abruptă a nivelului de trai. Nu mai contează calitatea ministrului. Poate fi pus acolo și-un berbec, dovadă la Agricultură, atâta vreme cât berbecul ascultă de premierul care-l ascultă la rândul lui pe Liviu Dragnea, care și el ascultă din considerente tehnice de Darius Vâlcov, altul „bun” de premier, dar care nu poate din aceleași motive penale.

Ministerele merg din inerție. Nu poți provoca ruperi de ritm, strategii senzaționale, dacă nu ai ministru priceput și susținut politic, clar. Dar ele ca instituții merg pe legislația în vigoare prin tot aparatul nemuritor ce-i este la conducere de decenii. Directorii au trecut prin n-șpe echipe de miniștri și secretari de stat, ei știu oricum mai multe despre administrarea unui astfel de sector decât rectorul din Suceava, de exemplu. Țara asta se poate guverna și singură, până la un punct. Un an nu s-a lucrat decât la legile justiției și încă nu a murit nimeni de foame, căci asta e important la cea mai mare parte a poporului condus de Liviu Dragnea. În spitale s-a mai murit cu zile, dar asta e de când lumea în sistemul sanitar românesc. Se zice că doi oameni în guvern sunt puși acolo unde ar putea să ardă. Doi oameni stau să nu ia foc bugetul, iar acest lucru arată că treaba nu este deloc roză, dacă Daddy a pus doi oameni cu gura mare să facă pe pompierii economiei.

Eu zic să ne liniștim. Nu ni se va întâmpla nimic mai rău decât mutilarea justiției, de creșterea fenomenului infracțional, de explozia corupției, în rest nu vom avea probleme. Pe Adi de la Vâlcea dacă îl punea duduia Viorica la Educație și nu-l scoteai afară din birou să vorbească sau să cânte în conferințele de presă, tot aia era pentru sistemul de învățământ. Economia? Mare fâs! Să facă ce vrea Vâlcov, ce transmit mai departe Dragnea și apoi duduia premier, pentru asta nu trebuie să fii mai deștept ca Vali Vijelie. Hai noroc!