Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana are nevoie, teoretic, in acest an, de 3,8 milioane de euro

Vreți să știți ce se va întâmpla în acest an în proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021? Aveți răbdare încă o săptămână, până când programul pe 2018 va fi prezentat oficial. Directorul ATCCE, Simona Neumann, a spus, luni, de câți bani ar fi nevoie și a încercat să explice ce se poate și ce nu.

Criticată public de primarul Nicolae Robu, pe motiv că nu-și comunică programul și nimeni nu știe cu ce se ocupă, Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021 își prezintă, pe 13 februarie, de la ora 17, în Aula Magna a Universității de Vest, programul evenimentelor din acest an. Simona Neumann, directorul ATCCE, a încercat să răspundă luni criticilor intense la care a fost supusă activitatea echipei sale în ultima vreme. Neumann spune că nu e nimic neobișnuit în asta, pentru că prin așa ceva au trecut, și încă mult mai repede, toate orașele care au câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii. Conform directorului ATCCE, la evaluarea de anul trecut, experţii Comisiei Europene chiar au remarcat, ca un aspect pozitiv, că în primul an după obţinerea titlului la Timişoara a fost linişte. „Unii au așteptări să li se finanțeze un anume proiect, așa cum îl vor ei, fără să-l adapteze tematicii cu care am câștigat titlul, și lucrul acesta nu se poate, pentru că ieșim din parametrii cu care am câștigat (…) Alții își vor imagina că trebuie să finanțăm un festival cap-coadă și nu este așa”, a declarat, luni, Simona Neumann.

Neumann susține că, în acest moment, din echipa pe care o coordonează fac parte în jur de 15 persoane, multe dintre ele chiar din perioada în care a fost întocmit dosarul de candidatură. În 2017 ar fi trebuit făcute mai multe angajări, dar procedura a fost suspendată, din lipsa banilor. Directorul ATCCE spune că, pentru a fi fost dus până la capăt programul pentru anul trecut, ar fi fost nevoie de 2,5 milioane de euro. Suma de care a dispus asociația a fost însă de numai 900.000 de euro. Asta a presupus și renunțarea la multe dintre proiecte. „Banii au provenit atât de la autoritățile publice, cât și din mediul privat. Din mediul privat au fost aproximativ 450.000 de lei, nu numai în bani, ci și în servicii (…) Cam 13% din sumă a provenit din surse private, ceea ce nu e rău, pentru că la alte orașe suma e cuprinsă între 3 și 5 procente. Vrem să accelerăm atragerea de fonduri private cu ajutorul unor profesioniști. Vrem să recrutăm, în 2018, un specialist în atragerea de fonduri private”, a afirmat Simona Neumann.

În 2018, al doilea an al fazei de implementare a proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021, așa-numită faza Start-Up, asociaţia ar trebui să primească 3,8 milioane de euro. Cea mai mare parte dn această sumă, adică 1,8 milioane de euro, ar urma să provină de la Primăria Timișoara. CJ Timiș va contribui cu 400.000 de euro, iar Guvernul României, cu 590.000 de euro. Diferența este reprezentată de sponsorizări şi donaţii. Realist însă, Simona Neumann nu crede că va avea la dispoziție decât aproximativ 60% din sumă. Săptămâna viitoare vom afla și pe ce vor fi cheltuiți acești bani.