Timișoara va avea un nou spațiu cultural neconvențional. Este vorba despre sinagoga din Fabric, de a cărei readucere la gloria de altă dată se va ocupa, de acum încolo, Primăria Timișoara. Vechiul lăcaș de cult, închis de peste 30 de ani, fusese concesionat Teatrului Național.
Sinagoga din Fabric construită între anii 1895 și 1899, este una dintre clădirile Timișoarei peste care timpul a trecut necruțător, dublat și de pasivitatea oamenilor. Lăcașul de cult a fost închis definitiv în 1985, după ce numărul evreilor din oraș a devenit atât de mic, încât cheltuielile cu întreținerea nu se mai justificau. Clădirea aflată la doi pași de Piața Traian s-a degradat cu fiecare zi, a fost și vandalizată de câteva ori, iar din interior s-a furat cam tot ce ar fi putut avea o cât de mică valoare. În 2009, Comunitatea evreilor a cedat sinagoga, pe o perioadă de 35 ani, către Teatrul Național Timișoara. TNT se obliga ca, în termen de cinci ani, să renoveze clădirea, care urma să devină sală de spectacole. Una dintre condițiile înțelegerii era ca aici să nu fie prezentate niciodată producții care să lezeze comunitatea evreiască, producții obscene sau împotriva demnității umane. Lucrurile n-au mers însă cum și-au dorit cele două părți, astfel că vechea sinagogă a continuat să se degradeze.
Sinagoga din Fabric are detalii arhitecturale specifice tradiției marilor sinagogi neologe contemporane, un stil neo-maur și elemente de stil neo-renascentist italian. Ea a fost realizată după proiectul arhitectului maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele, și sinagogile neologe din Brașov și Seghedin. Lăcașul de cult a fost inaugurat pe 3 septembrie 1899, în prezența unor nume importante din acea perioadă: rabinul dr. Jacob Singer, Alex Kohn, șeful comunității evreiești, și primarul Carol Telbisz.
Acum însă, apare o nouă rază de speranță. „Am avut o întâlnire trilaterală, cu viceprimarul Dan Diaconu și cu directorul TNT, Ada Hausvater, și am discutat despre viitorul sinagogii din Fabric. Aceasta va intra, cu acordul tuturor, în administrarea primăriei”, spune Luciana Friedmann, președintele Comunității Evreiești din Timișoara. „Sinagoga din Fabric, cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice, sub codul TM-II-m-B-06126, este monument de importanţă majoră pentru Timișoara și poate deveni unul dintre simbolurile oraşului. Implicarea Primăriei Timişoara în acest demers este pe de o parte justificată de argumentele prezentate mai sus, dar şi de desemnarea Timişoarei drept Capitala Europeană a Culturii în anul 2021. Transformarea singagogii într-un spaţiu cultural ar permite completarea infrastructurii culturale a Timişoarei, păstrând intactă şi îmbunătăţind vizibilitatea moştenirii comunităţii. Am solicitat, ca oportunitate, după întâlniri cu Luciana Friedman, secretarul general al Federației Comunităților Evreiești, Eduard Kupferberg, și Ada Hausvater, managerul Teatrului Național, trecerea Sinagogii din Fabric în administrarea gratuită a Municipiului Timișoara pe o perioadă de 40 de ani. Acest demers ne-ar permite s-o reabilităm și s-o introducem în circuitul cultural, răspunzând și unui obiectiv din Strategia Culturală, acela de a crea o nouă sală de spectacole de dimensiuni mari. Proiectul tehnic este deja întocmit de TNT și am agreat că va fi pus la dispoziția primăriei”, a explicat viceprimarul Dan Diaconu.
Institutul de Studii Geopolitice al Universității “Aurel Vlaicu” din Arad a găzduit vineri, 5 decembrie,…
Și-au riscat viitorul pentru ceva produse dintr-un magazin. Pentru asta au dat și cu pumnul,…
Vineri, 5 decembrie, aproape de ora 11, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul…
Moţiunea de cenzură „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, prin care…
Universitatea Politehnica Timișoara a cumpărat Casa Mühle, o clădire de o importantă valoare emoțională și…
Sâmbătă, de la ora 14.00, va avea loc un nou tur din seria “Descoperă-ți orașul!”,…