Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021: 200 de milioane de euro, Nobel, Grammy, cereri de demitere / FOTO

Artă în cartiere, instalații arhitecturale în Gara de Nord, ziduri care nu despart – cam așa arată programul pe 2018 al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană. Unii l-au apreciat, alții l-au contestat, primarul Nicolae Robu s-a declarat în mare mulțumit, dar a spus că vrea, până în 2021, trupe de Grammy și laureați de Nobel. Și a fost cerută, din nou, demiterea echipei executive.

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană și-a prezentat, marți seară, programul pentru anul 2018, ultimul din etapa de start-up. Aula Magna Universității de Vest a fost gazdă pentru cei curioși să afle ce și cum. Au fost prezenți mulți dintre cei care au participat la dezbaterea de săptămâna trecută de la primărie. Proiectul, finanțat în cea mai mare parte, cel puțin momentan, din bani publici nu i-a prea interesat însă pe aleșii locali sau județeni, care nu s-au deplasat să vadă ce vor vota în viitoarele plenuri. ATCCE a pregătit, pentru 2018, parteneriate cu universitățile și teatrele maghiar și german, întâlniri cu publicul, dar și continuarea unor proiecte începute în 2017, cum ar Cafe 21, întâlniri publice care au loc în cafenele. „Vom avea și activități mai vizibile, în spații publice. Este vorba despre un ciclu de evenimente în Piața Libertății, care se numește «Piața». Avem și un proiect foarte interesant care se derulează în Banatul istoric, împreună cu românii din Serbia, care va căuta să valorifice tradițiile românilor din Serbia și să le facă cunoscute românilor din Banatul românes. De asemenea, «Cămine în mișcare» este un program de turism cultural în regiunea Banatului. Vom face mai multe cartografieri ale tradițiilor din Banat și le vom prelucra, pentru ca în 2021 să putem constitui trasee culturale pentru turiștii care vor veni”, explică Simona Neumann, directorul executiv al ATCCE. Zidurile Memoriei este un alt proiect care celor de la asociație li s-a părut interesant. „Este dedicăm Marii Uniri din 1918 și presupune crearea unui perete, o parte fiind rezervată artiștilor din Timișoara, iar celalaltă, diverselor asociații civice din Timișoara, printre care reprezentanții consiliilor cartierelor, organizații de tineret și de sport”, mai spune Neumann.

Gara de Nord este, de asemenea, parte a programului din 2018. Cu ajutorul Ordinului Arhitecților, filiala Timiș, poarta de intrare feroviară a Timișoarei va deveni spațiu artistic. Undeva la jumătatea anului va fi realizată aici o instalație de iluminat arhitectural. Gara este unul dintre punctele nevralgice ale orașului: ea așteaptă de mai mulți ani bani pentru reabilitare, astfel încât să arate de secol XXI, nu de secol XIX cu vopsea proaspătă. Ministerul Transporturilor însă nu se sinchisește să treacă dincolo de faza de promisiuni. S-a vorbit și despre celebrul MultipleXity, centrul de artă și știință pe care și-a asumat să-l construiască Primăria Timișoara. „Noi vom asigura coordonarea acestui proiect, în oraș sunt deja mai multe inițiative private care vin să îmbogățească acest proiect. Este vorba despre crearea unui centru de mai mari dimensiuni care să adune spații de lucru pentru specialiști din IT și din industrii culturale și lucrative. În 2021 va fi un centru pentru vizitatori. Va fi un spațiu unde se vor desfășura programe educaționale. Toate acestea vor fi coordonate de Timișoara 2021. Anul acesta vom elabora împreună cu partenerii noștri locali conceptul acestui centru și vom avea și două seminarii, împreună cu Ars Electronica”, a mai spus Simona Neumann. Centrul este estimat să coste 12 milioane de euro și, în acest moment, nu există nici măcar un proiect.

„Apreciez foarte mult modul în care s-au făcut expunerile și, evident, este multă muncă în spatele lor. S-a putut vedea că au fost capacitate diverse instituții culturale, așa cum este firesc. Vreau să încerc să clarific un lucru. Viața culturală a orașului cuprinde, într-o abordare așa, schematică, trei sectoare. Ar trebui să fie un cerc: sectorul evenimentelor culturale deja existente, unele foarte sonore, altele de mai mică anvergură, dar foarte importante și ele, sectorul unor noi evenimente culturale care vor fi generate de instituțiile culturale ale orașului, respectiv de primărie, și segmentul evenimentelor culturale gestionate de ATCCE (…) Asociația are obligația să pună în operă ceea ce a asumat prin dosarul de candidatură. Pentru asta trebuie să fie capacitate toate forțele culturale din oraș care se regăsesc în ceea ce s-a asumat (…) Trebuie să colaborăm, să integrăm, să participăm cu toate resursele pe care le avem în oraș pentru a da consistență ideii de CEAC, dincolo de grilele de evaluare la care suntem supuși. Sunt așteptări omenești, de suflet și de minte, de bun simț, de la un oraș care joacă rolul de capitală europeană a culturii”, a spus, la rândul lui, primarul Nicolae Robu, care nu a uitat să amintească de stadion și sală polivalentă.

Conform edilului, proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 va prespune sume uriașe. Robu e categoric: nu trebuie să lipsească din orașul de pe Bega un laureat de Nobel sau trupe faimoase. „Este nevoie de bani mulți. Primăria, când s-a angajat la acest proiect, a asumat implicit obligația de a participa cu o sumă care se ridică în jurul a 200 de milioane de euro, per ansamblu, în infrastructură și cultură. Nu mai există cale de întoarcere. N-am făcut-o iresponsabil, ci am făcut-o conștienți că orașul are potențial, dar mizând pe coagularea forțelor, mizând și pe participarea mediului de afaceri, alături de instituțiile publice. Ar trebui să avem invitat un laureat de premiu Nobel, pentru poezie, pentru literatură, la ediția din 2021 sau poate mai devreme, cu susținere din partea ATCCE, ar trebui să avem în 2021, pe bani mulți, că n-o să ne vină altfel, și evident cu infrastructură adecvată, formații de top mondial, laureați de premii Grammy, și în orice domeniu am merge, nu am vorbit de cinematografie, unde avem valori în Timișoara, în orice domeniu ne-am îndrepta, în cele 7 arte, trebuie să aducem Timișoara la un alt nivel. Este loc pentru toată lumea”, a completat edilul.

Cât de mult loc este pentru toată lumea s-a văzut la întrebările ulterioare adresate echipei ATCCE. Majoritatea vorbitorilor au reclamat lipsa de coerență a programului, neimplicarea a îndeajuns de mulți parteneri locali, dar și aerul… didactic pe care l-au simțit din prezentare. Ultimul care a ajuns la microfon, după ce sesiunea Q&A a fost prelungită, la propunerea lui Robu, cu 20 de minute, a fost Vasile Popovici, principalul contestatar al echipei Neumann & Torch. „O simplă întrebare pe care v-o pun: sunteți mulțumiți de programul care vi se afișează? Vi se pare OK ca asociațiile care au fost invitate la programul acestea să aibă toți reprezentanți în consiliul director? Vi se pare OK să îmbinăm cu o instalație cel mai hidos lucru din Timișoara, care este Gara de Nord și care este administrată de Ministerul Transporturilor? (…) Acest oraș nu are nevoie de lecții de culturalitate, de multiculturalitate, pentru că asta el o suge o dată cu laptele mamei în Timișoarei. Pentru asta nu trebuie să plătim pe unii și pe alții ca să ne facă educație suplimentară”, a spus Popovici. Și, pentru că tot era în sală, președintele Consiliului Director al ATCCE, Emil Cristescu, a fost rugat să pună piciorul în prag. „Fac un ultim, ultim, ultim apel la președintele consiliului director, Emil Cristescu. Resetați partea executivă a asociației. Trimiteți-l rapid acasă pe Chris Torch, pentru că n-are ce să ne spună și ce să ne facă. Vă rog să mă ascultați, este angajat ilegal, în afara regulamentelor, trimiteți-l rapid acasă. Este primul pas”, a conchis fostul diplomat.

Popovici a primit rapid replica, din partea primarului Nicolae Robu, care a avut și ultimul cuvânt. „Nimic nu-i perfect, nici programul asociației, nici prestația lui Chris Torch, nici a mea, ca să fim clari. Prin urmare, să nu ne supărăm dacă apar opinii critice. Ele trebuie să fie în termeni respectuoși și cu ținta de mai bine. Dacă este așa, trebuie să ne învățăm să suportăm și critici (…) A fi Capitală Europeană a Culturii înseamnă să ai o viață culturală, în accepțiunea mea, și până una-alta eu sunt primar, mult dincolo de obligațiile concrete cu care ai câștigat un proiect”, a spus edilul.

V-am invita să vedeți cu propriii ochi ce înseamnă programul pe 2018 al ATCCE. Din păcate, el nu este încă afișat pe site-ul asociației, așa cum ar fi normal. Și, pentru că i s-a reproșat echipei că nu comunică îndeajuns, ar fi frumos ca acest site să fie adus și el în anul 2018. E stufos, complicat și e plin de evenimente din anii 2015 și 2016. Altfel, un buget estimat de primarul Timișoarei la 200 de milione de euro, care include, evident, și lucrările de infrastructură, e normal să atragă un interes atât de mare și contestări direct proporționale.