Proiectul extinderii Spitalului Municipal, dezbătut la Primărie, cu multă pasiune şi argumente pro şi contra

Un proiect care pare extrem de util pentru societatea locală timişoreană, cea a extinderii Spitalului Clinic Municipal, s-a dovedit a fi, până la urmă, unul extrem de disputat. Reprezentanţi de partide politice, arhitecţi, peisagişti, simpli cetăţeni, au reuşit să se asculte reciproc timp de mai mult de o oră, pentru ca la final să ajungă să se certe la dezbaterea pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal aferent extinderii Municipalului.

Dezbaterea găzduită de Sala de Consiliu a primăriei a arătat că obţinerea unui consens în România pe diferite probleme e greu de obţinut. Extinderea Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara este o necesitate, spun unii, proiectul nu e bun, zona nu mai poate face faţă aglomeraţiei şi se strică Parcul Botanic, spun ceilalţi. Unii arhitecţi păreau să vrea să plătească poliţe personale între ei, alte organizaţii au găsit momentul dezbaterii pentru a dovedi cât de eco sunt ei şi cum se mai poate obţine un pic de publicitate. Dar certitudinea actuală a fost prezentată chiar de una dintre angajatele unităţii medicale vizate de PUZ.
„Timişoara are o particularitate, este singurul oraş care are două spitale de urgenţă, iar Municipalul acoperă serviciile pentru jumătate de oraş. Nu poţi să ai serviciu de urgenţă şi să nu ai alături sălile de operaţie. Aici sunt 1.000 de paturi, anual sunt trataţi peste 40.000 de pacienţi. Cert este că acest spital trebuie să funcţioneze. Nu poţi închide”, spune directorul de Îngrijiri Medicale din cadrul spitalului, Ramona Gâdea. Deşi vorbim doar de o etapă preliminară, pasiunile atrase de proiect par să fie extreme de mari. „Aici vorbim doar despre dezbatea PUZ, o etapă preliminară, Doar ulterior aprobării acestuia se poate discuta despre un studiu de fezabilitate”, a subliniat Ioan Pop, arhitectul proiectului. Conform acestuia, „spitalul nu este o unitate care poluează, nu e fabrică, poate fi considerat un mall de sănătate, o uzină de sănătate. Aici nu se produce moarte”.

Marile probleme ale acestui proiect sunt legate de vecinătatea Parcului Botanic, iar lupta se dă între cei „eco” care cred că parcul va fi distrus şi pierdut, respectiv cei care se gândesc la ridicarea unui nou corp de clădire în zonă, dar şi a unei parcări subterane, cu 600 de locuri. O parcare care ar urma să aibă deasupra tot spaţiu verde.
Totuşi, reprezentanta Asociaţiei Peisagiştilor, Raluca Rusu, spune că spaţiul verde din zonă va fi afectat, ceea ce contravine legislaţiei: „Cu siguranță viziunea PUZ-ului propus va afecta suprafața spațiului verde, care va fi redusă. Va fi afectat și prin construcția spitalului, dar acolo, din câte știu, spitalul este investiție de utilitate publică și există o reglementare în sensul ăsta, dar parcările nu sunt de utilitate publică și atunci nu se supune acestei excepții”. De fapt, cele mai multe dispute se leagă de parcarea subterană gândită în proiect, cea care ar urma să „afecteze” cel mai mult zona verde.

O altă problemă ar fi zona unde e spitalul, una dintre cele mai aglomerate din oraş, iar un şantier şi, ulterior, un spital mai mare ar îngreuna circulaţia şi mai mult. Soluţia propusă este ridicarea unui alt spital pe Calea Torontalului, acolo unde primăria are teren. Una extrem de scumpă şi pe care municipalitatea nu şi-o permite. Oportunitatea oferită de dezbaterea publică nu a fost pierdută nici de cei de la USR care, având în vedere că nu au reprezentanţi în Consiliul Local, nu au multe posibilităţi de a influenţa proiectul. „USR Timișoara consideră acest PUZ inadecvat și proiectul de extindere al Spitalului Municipal nefezabil. Câteva argumente: vom avea un șantier în cel mai aglomerat loc din oraș, Parcul Botanic va fi destructurat, spațiul disponibil e insuficient și inadecvat pentru construirea unui spital care să ofere o abordare integrată a pacienților, serviciile ambulatorii de sănătate pe axa nord sud vor fi dezechilibrate. Respingem categoric orice construcție subterană precum și orice restrângere a parcului actual, deoarece, odată ce începem eliminarea spațiului verde pentru construcția de clădiri (indiferent de destinația acestora), deschidem o cutie a Pandorei care va fi aproape imposibil de închis. Putem construi parcări și fără să distrugem spațiul verde”, e poziţia USR Timişoara.

Ce propun liderii formaţiunii? Două noi spitale, unul Municipal pe un teren al primăriei, respectiv a unui spital regional, cu bani care ar fi oferiţi de Uniunea Europeană. Disputa a decurs destul de civilizat până la final, atunci când au intrat în coflict Radu Radoslav, fost arhitect şef al primăriei, şi actualul edil-şef, Nicolae Robu. Primul a cerut ca proiectul să fie fără parcarea subterană, ceea ce l-a înfuriat pe Robu. „Ați fost arhitect șef și n-ați făcut nicio parcare și n-ați făcut nimic pentru orașul acesta, numai i-ați ajutat pe țigani și pe alții. Ar trebui să stați puțin mai domol, asta ar trebui să faceți. Mi-e ciudă că v-am avut în subordine când văd ce atitudine aveți. De ce să nu le facem? Ca să puteți spune că Robu n-a făcut parcaje? M-am săturat de multe lucruri, m-am săturat și sunt om și trebuie să mai răbufnesc câteodată când văd. Măcar nu mai folosiți lucrurile, că văd că la toate vă opuneți, dacă sunt rele. Dar parcă văd că dacă facem acolo un spital, doamne ferește, dacă aveți nevoie, mergeți bine-mersi și vă bucurați de ele”, a răspuns Nicolae Robu intervenţiei lui Radoslav.
Mai calm a fost Sorin Ciurariu, actualul arhitect șef al oraşului care a subliniat, ca o concluzie, că o soluţie trebuie găsită la Muncipal şi actuala configuraţie a spitalului. „Sinceritatea mea a fost absolută când am spus că dacă nu facem nimic, va fi dezastru. Acum încercăm să facem ceva. Probabil că între intențiile maximale care au fost prezentate aici și cele care vor fi în final materializate va fi o diferență, probabil că nu va exista un corp atât de mare, poate că nu va exista heliport, dar în acest moment, dacă nu schimbăm reglementarea, spitalul municipal nu mai are nicio șansă de dezvoltare, rămâne în situația în care e și care e în afara certificărilor de lucru”, a declarat Sorin Ciurariu.