Pentru lipsa tunelurilor de pe autostrada Lugoj – Deva, România ar urma să restituie UE sute de milioane de euro

Tunelurile pentru urşi de pe autostrada Lugoj – Deva ar putea scoate bani sănătoşi din buzunarele românilor. Aceasta pentru că din cauza întârzierilor enorme existente în proiect ar urma să fie depăşit termenul limită pentru închiderea şantierelor, iar sumele obţinute de la Uniunea Europeană vor trebui date înapoi, spun cei de la Asociaţia Pro Infrastructură.

Cele două tuneluri de pe lotul 2 din autostrada Lugoj – Deva, singura problem care stă în calea unui drum lin, integral pe autostradă, de la Nădlac la Sibiu, ar putea crea o problemă şi mai mare pentru români decât o oră în plus de mers cu maşina. Vorbim despre necesitatea restituirii unei părţi din banii europeni primiţi pentru această autostradă, pe motiv că nu va fi respectat termenul limită pentru realizarea lucrărilor.
„Licitația prevede o valoare estimată de 1,36 miliarde RON (fără TVA) aferentă finalizării lucrărilor pe Secțiunea D (4,03 km care sunt 95% gata din martie
2018) plus proiectarea și execuția Secțiunilor E1 (5,69 km) și E2 (3,44 km, din care 2,12 km sunt cele două vestite tuneluri). Termen? 4 ani. Dacă nu este totul gata până în decembrie 2023, România riscă să piardă finanțarea nerambursabilă pentru acest proiect care a început în POS-T 2007-2013 și trebuie să fie încheiat în POIM 2014-2020, deci maxim până în 2023 (clauza n+3), cerință scrisă negru pe alb și în caietul de sarcini! Șansele ca autostrada să fie gata până la sfârșitul lui 2023 sunt minime, deci probabil vom fi nevoiți să dăm înapoi sute de milioane de euro din fondurile europene primite”, spun cei de la Asociaţia Pro Infrastructură.
Tot reprezentanţii organizaţiei atrag atenţia că dosarul licitaţiei este unul extreme de prost făcut, cu mari probleme şi lipsuri: „Dar situația este și mai gravă. Pe Secțiunea E2, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pune la dispoziția ofertanților niște linii trasate grosier pe o planșă cu pozițiile kilometrice ale tunelurilor. Nu există studii geotehnice serioase în zonă. De exemplu, chiar Institutul Geologic Român (contractat de CNAIR), spune că nu există un foraj mai adânc de 35 m la tunelul care este proiectat să ajungă la 70 metri, recomandând un foraj geotehnic la 100 m adâncime. Fără studii de teren de calitate, constructorilor serioși le va fi extrem de greu să pună pe masă o ofertă realistă și competitivă: unii nici nu vor participa, iar ceilalți vor da prețuri foarte ridicate ca să-și acopere riscurile”.