Noi ce suntem dacă trăim într-o Românie defectă?

Problema la România asta frumoasă și bogată ce-o avem și-ar vrea să ne-o ia ungurii e nu dacă cetățeanul are încredere în instituțiile statului, ci dacă ele merită încrederea asta și dacă ele sunt funcționale. Că așa degeaba vedem noi sondaje de opinie în care Armata e pe primul loc în topul încrederii, că Biserica are și ea un loc de frunte în astfel de studii și clasamentul ar putea continua cu Pompierii, Raed Arafat sau Mugur Isărescu, dacă statul ăsta în ansamblu e varză, iar ieșirea din dezastru se face într-un ritm ce-ar duce întreg procesul pe o durată de secole, nu decenii. Câte o nenorocire mai mișcă ceva, e adevărat, astfel încât victimele pot fi amintite cândva ca arhitecți ai statului român decent și funcțional, că modern își zice el demult. Cei morți la Colectiv au mișcat ceva în problema autorizărilor ISU, e adevărat, astăzi suspinăm în felul nostru românesc când suntem presați să ne facem evaluarea de risc la firme sau să ne ocupăm de prevenirea incendiilor. Poate că și unii primari nu vor să mai riște autorizând aiurea, ca pe vremuri, dar ce să riște, la urma urmelor? 

Este vreun funcționar în situația să riște ceva dacă produce o neglijență în serviciu? Sau dacă abuzează în serviciul lui, în ideea în care Parlamentul României pesediste a votat deja dezincriminarea neglijenței și a abuzului care nu produce daune materiale? Ăștia de la poliție și 112 ce-au tratat cu sictir victimele ar păți ceva după dezincriminarea neglijenței? 10% tăiere la salariu, sancțiune în administrativ? Vieți risipite de copii pentru câteva sute de lei pierdute într-o lună, cât amenda la o parcare neregulamentară? A trebuit să moară un copil, doi, trei ca CCR să blocheze o astfel de minunăție. Oare cum ar fi judecat Curtea Constituțională dacă nu murea acea fată la Caracal? Din acest motiv putem vorbi de puțini eroi și de mulți criminali. Fără să-i poți aduce vreodată în fața instanței, demnitarii care distrug această țară prin reducerea bugetelor instituțiilor pentru a putea mări iluzoriu salariile, astfel ca modernizarea să nu se mai producă niciodată, pot fi numiți cu lejeritate criminali ai acestei națiuni. 

Să desființezi tu atâtea secții de poliție rurale, acolo unde e mai mare nevoie de autoritate, să plantezi atâta incompetență în aparatul guvernamental de la ministru, secretar de stat și până la alți funcționari de stat degeaba, după lungimea picioarelor sau botoxul din buze, asta nu putea duce decât la criminalitate și corupție. Legate una de alta, nu cum vine acum Viorica Dăncilă, acest dezastru centenar al României Dodoloațe, să promită înăsprirea pedepselor pentru criminali, pedofili, violatori. Măi, nenorociților, păi infracționalitatea asta violentă nu o poți combate fără să combați și infrațiunile de corupție, dar nu, acestora le pregătești pedepse simbolice sau chiar anulate în codurile penale și de procedură penală, iar prostimea trebuie să vă creadă de bună credință, nu?

În cine să mai aibă românul încredere? În politicieni, nu, în Poliție, nu, biserica majoritară se comportă ca o agenție a statului, Fiscul te omoară cu situații absurde, urgența la 112 te omoară cu zile, spațiul public nu mai este sub controlul primăriilor de mult, nici a boactărilor locali, sistemul medical produce cazuri revoltătoare, în ciuda măririi consistente a salariilor angajaților, curtea de conturi judecă aceleași spețe cu măsuri diferite. Și toate astea sub supravegherea de multe ori inutilă a instituțiilor europene, care te mai împing de la spate să faci una sau alta. Vă imaginați cum am fi fost fără aceste monitorizări, în ce hal ar fi fost țara asta?! Spuneți, stimați cititori și cititoare, în cine mai poți avea încredere în țara asta. Așteptăm doar-doar apare un Cristian Brâncovan? Dar oare cum va fi un Cristian Brâncovan după ce intră în politică? Și câtă culpă ne revine nouă că am dormit pur și simplu într-o Românie atât de defectă?