Între fapte și “poveşti” pe relaţia Sibiu – Timişoara

Fapt. “Primăria Sibiu a început procedurile pentru construirea unui nou parc de 6,2 hectare, al doilea cel mai mare din oraș. Municipalitatea a lansat licitația pentru proiectarea parcului ce va fi construit pe locul unde acum este un depozit de deșeuri din materiale de construcții. Construcția parcului va costa 12,4 milioane de lei și ar trebui să dureze un an. Finanțarea vine de la Uniunea Europeană, care alocă bani în acest exercițiu financiar pentru reconversia și terenurilor degradate.” ( ştire din G4Media, 19 august).

Pe scurt, cu bani europeni, municipalitatea din Sibu va transforma o groapă de gunoi într-un parc cu o suprafață de peste șase hectare. Fiindcă la Sibiu se pot şi fapte fără poveşti. Ca să nu mai discut că locaţia nu este folosită nici pentru combinaţii imobiliare şi nici măcar pentru a fi recompensaţi cu parcele moca tinerii “merituoşi” din primărie sau de la partid.

Această ştire a apărut aproximativ în aceeaşi perioadă în care, aflat în concediu, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a venit cu o nouă promisiune epocală. E vorba de demararea aşa-zisei campanii “Timişoara verde”. O campanie cu… Z.E.C.E. obiective-promisiuni, adică minimum de goluri pe care golgheterul cu acelaşi nume le marchează în deja celebrele sale meciuri care aduc cea mai proastă propagandă fotbalului. Acum nu discut de toate campaniile şi promisiunile primarului, de la stadioane, săli de sport, bazine olimpice, spitale, parcări etc.

Dar, din nou Robu se laudă fără nicio jenă cu ceea ce ar fi făcut până acum în zona ecologică şi a spaţiilor verzi, amintind printre altele de Parcul Alpinet şi Parcul Central. După cum se ştie, primul a ajuns o mare de rugină la doar o lună de la inaugurarea aşa-zisei reabilitări. Al doilea, deschis cu o întârziere de vreo doi ani, provoacă încă multe nedumeriri celor care îl vizitează. Fiindcă promisa grădină vieneză arată exact precum înainte, cu excepţia unor cârpeli. Şi asta pentru aproape două milioane de euro date unei firme racordată la bugetul primăriei, încă din perioada lui Gheorghe Ciuhandu. (E drept, pe atunci se numea altfel.)

Să mai amintesc că, în ultimii ani, multe zone verzi ale oraşului au făcut loc unor benzinării sau blocuri care nu respectă sub nicio formă PUZ-uri sau PUD-uri? Sau că la puţin timp după ce Robu ne “ameninţa” cu “campania verde”, primăria pierdea un proces cu Garda de Mediu, care a amendat municipalitatea pentru mizeria din oraş? “NU VORBE, FAPTE! ÎMPREUNĂ, FACEM TIMIȘOARA MAI TARE CA ORICÂND!”, scria Robu în postarea în care anunţa campania “Timişoara verde”.

Multă lume ar spune că este o autoironie de zile mari. Culmea este că Robu chiar crede că “gargara” sa infinită ţine loc de fapte, iar veşnicele cârpeli de investiţii reale. Iar în cazul de faţă, una este să transformi o groapă de gunoi într-un parc, fără să te baţi cu pumnii în piept, iar alta este să te lauzi că ai reabilitat un parc într-o hardughie de fiare ruginite.