PNL, zdrobit într-o primă bătălie a coronavirusului. Urmează să piardă şi războiul?

Se spune că marile caractere se văd în perioade de criză. O vorbă deja banală, dar care se potriveşte perfect în perioada pe care o parcurgem şi mă refer în special la guvernanţii din PNL. Au dat ei dovadă în aceste zile de caracter? Greu de dat un răspuns afirmativ la această întrebare. Într-o perioadă în care ţara se scufundă în panică şi isterie, liderii PNL nu renunţă în ruptul capului la jocurile politicianiste şi obsesia anticipatelor. Fiindcă aici avem deja o obsesie.

Nu spun un secret, o bună bucată de timp după învestirea Guvernului Orban, liberalii nu au fost adepţii anticipatelor, aşa cum erau cei din USR. Ba, chiar din contră. Odată cu apariţia unor sondaje favorabile, liderii PNL s-au sucit brusc, devenind cei mai mari partizani ai alegerilor înainte de termen. Iar de atunci, guvernarea a fost lăsată pe planul doi, începând acel joc bizar din parlament, cu guverne căzute. Şi pentru ce? Ca să faci anticipate în iunie sau iulie, în loc de noiembrie? Da, dacă de la început forţau aceste alegeri, iar acestea se organizau în martie, cel târziu aprilie, exista un sens.

Iar faptul că, cel puţin la nivel de percepţii (iar în politică se lucrează aproape exclusiv cu percepţii), guvernarea liberală şi-a canalizat toate eforturile spre obsesia numită anticipate a dat “roade” şi în sondajele de opinie, PNL fiind pe un trend descendent. Nu mai discut aici că au fost sacrificate alegerile primarilor în două tururi de scrutin şi nu s-a schimbat nici modalitatea de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene

Iar ce s-a întâmplat chiar în ultimele zile ar putea “îngropa” partidul şi mai mult. Cum ar fi, de exemplu, chestiunea închiderii şcolilor. În pofida tuturor sfaturilor venite de la specialişti, liberalii de la mic la mare, de la Ludovic Orban la prefectul Liliana Oneţ, au încercat să minimalizeze situaţia. Respectiv să nu închidă şcolile. Fac o paranteză, amintind aici că există precedentul Italiei, de unde se puteau învăţa multe lucruri. Şi în primul rând că răspândirea coronavirusului este extrem de imprevizibilă. S-a vorbit chiar de o răspândire în progesie geometrică!

Prinşi însă în obsesia politicianistă a anticipatelor, liderii liberali au refuzat, pentru început, închiderea şcolilor, fiindcă astfel ar fi recunoscut că situaţia e “groasă”. Iar în acest caz, trebuie renunţat la guvernul interimar şi învestirea unui guvern plin. Implicit şi renunţarea la anticipate. Pe scurt, liberalii trebuie să voteze Cabinetul Cîţu. Adică singura soluţie responsabilă în acest moment. Că Florin Cîţu a fost nominalizat sau nu “la mişto”, nici nu mai contează. Să aberezi în continuare pe tema anticipatelor, să continui cu piruetele politicianiste într-o situaţie atât de gravă, ar demonstra nu doar o mare iresponsabilitate şi o atitudine sfidătoare, dar ar  avea consecinţe directe şi deloc pozitive exact acolo unde îşi fac liberalii calculele cinice. Respectiv la întâlnirea /întâlnirile cu electoratul. PNL a pierdut o bătălie, dar mai are şanse să câştige războiul. Însă în niciun caz cu miniştri prinşi la chefuri, în timp ce România e în pragul haosului.

P.S. Despre starea sistemului medical mai mult decât precară nu mai are rost să amintesc, o ştie toată lumea. Cum va face acest sistem faţă unei eventuale epidemii e o chestiune care parcă iar nu-i interesează pe “obsedaţii” anticipatelor