Căderea din cer. Alin Popoviciu, capăt de drum

Noua conducere a PNL Timiş a luat luni o primă decizie radicală, retrăgând sprijinul politic pentru patru aleşi de pe lista de la Consiliul Judeţean. Mai exact, doi au renunţat de bună voie, în timp ce pentru alţi doi au demarat procedurile statutare privind excluderea din partid. Printre aceştia din urmă se numără şi fostul „număr doi” din filială, după Nicolae Robu, ex-secretarul general, Alin Popoviciu. Dacă e vorba de „combinaţii”, Popoviciu a fost chiar „number one” în filială.

Ca atare, pentru Popoviciu alegerile locale au însemnat o reală prăbuşire şi un trist final de carieră politică. Fiindcă nu văd ce partid l-ar mai putea primi, eventual cu excepţia PMP.

Indiscutabil, Popoviciu a fost unul dintre cele mai influente personaje din politica timişeană a ultimilor 15 ani. Şi nu fiindcă ar fi fost un tip carismatic, ar fi avut un discurs bun, ar fi citit cărţi de politologie sau ar fi fost un aspirator de voturi. El şi-a câştigat această influenţă doar prin mult tupeu, oportunism, abilitatea de-a sta lângă cine trebuie plus tot felul de învârteli şi combinaţii. Cum a ajuns aici?

Popoviciu şi-a început traseul politic în răposata ApR. Când această formaţiune a aecis să fuzioneze cu PNL, el a ales cu mare zgomot, un alt drum, alături de PD, la acea vreme. Apropos de „zgomot”, regretatul lider al ApR Timiş, Sergiu Ştirbu, i-a găsit atunci şi o poreclă, care i-a fost lipită câţiva ani de frunte: „Cocoşelul”. În PD s-a apropiat de fostul autointulat „brand politic” Constantin Ostaficiuc. Iar de atunci ascensiunea sa a fost destul de liniară, iar în paralel cu cariera politică, îi prosperau şi afacerile.

Cu mici atenţii (una-două rachete de tenis, o pereche de schiuri, clăpari etc) s-a băgat şi pe sub pielea unor lideri naţionali ai fostului PDL, precum Vasile Blaga. Dar cea mai cunoscută relaţie pe care a avut-o la vârful partuidului avut-o cu Elena Udrea, adevăratul simbol al corupţiei din România ultimilor 15 ani. De altfel, prin interpuşi, cu aceasta a avut şi o firmă la Dumbrăviţa.

În 2008 ajunge pentru prima dată deputat. În scurt timp, e o prezenţă nelipsită la televiziunile naţionale, fiind un adevărat comunicator al PDL, alături de, de excemplu, un alt personaj dubios, Gelu Vişan. E adevărat, tâmpeniile recărsate cu mult aplomb nu au fost gustate de mulţi lideri ai partidului. „E un bou şi face partidul de râs pe la televiziuni. Nu-l trimite nimeni acolo, se duce singur, vorbeşte numai prostii şi, de cele mai multe ori, e nepregătit pentru tema aflată în discuţie. Mă sună oamenii din teritoriu şi îmi spun să-l iau pe Popoviciu de pe ecran, că nu ştie nimic şi ne face numai deservicii”, spunea la un moment dat Gheorghe Falcă. Din acea perioadă este o celebră o emisiune în care Popoviciu a spus că e de acord cu câteva citate despre care credea că sunt ale lui Traian Băsescu. Aparțineau însă lui Adolf Hitler, astfel că Popoviciu a replicat: „Ce dacă e citat din Hitler, care-i problema dacă ideea e bună?”.

Pe de altă parte, mulţi primari din colegiul lui îl apreciau fiindcă îi ajuta cu tot felul de lucruri. E adevărat, pe vechea reţetă PSD-istă a intervenţiilor şi pilelor, Popoviciu a dus şi fonduri în judeţ. Pe care însă tot el le repartiza firmelor apropiate. Sunt celebre două cazuri, la un drum din Variaş şi o piaţă din Lovrin, ale căror lucrări au demarat înainte de-a se face licitaţia!

În aceeași perioadă a devenit un fel de șef neoficial al Regionalei CFR, pe când aceasta era condusă de prietenul său Valeriu Trică. Perioadă în care a împărțit contracte în stânga și dreapta după cum au vrut mușchii lui. Pentru el și-a tras doar fostul Club CFR la preț de dumping. Trică a fost asociat cu Popoviciu și Elena Udrea la amintita firmă din Dumbrăvița.

În fine, ajungem şi la ultimul capitol politic al carierei sale: PNL. Nici nu au cântat cocoşii de trei ori de la momentul în care Popoviciu spunea despre Robu că este şpăgar şi nebun, iar fostul preşedinte al PNL Timiş îl lua sub aripa sa! Iar un lucru greu de explicat. Cert este că şi în PNL a reuşit să urce neîncetat, iar în urmă cu patru ani era candidatul partidului pentru şefia CJ Timiş. Nu a reuşit, dar a rămas al doilea om în PNL Timiş după Robu. Poziţie din care făcea ştia mai bine. Combinaţii, numiri de oameni prin deconcentrate şi tot felul de învârteli.

Dar orice început are şi un sfârşit. Iar pentru “eroul” nostru, acest sfârşit a avut loc pe 27 septembrie. Atunci când nici n-a reuşit nici realegerea lui Robu ca primar al Timişoari, nici să blocheze alegerea lui Alin Nica preşedinte al CJ Timiş,  Iar ce s-a întâmplat în zilele care au urmat alegerilor era previzibil. Cum şi-a urcat foarte multă lume în cap printre adversarii lui Robu, “atenţia” acestora a ajuns şi la el. Iar acum e cu un picior în afara PNL. Şi nici n-o mai are pe Elena Udea, care să-i dea o mână de ajutor…