Şi totuşi, nu chiar „toţi sunt la fel”

„Toţi sunt la fel!”. E expresia clasică pentru a-i îndepărta pe români de urne. Ce rost are să votezi, dacă toţi sunt la fel, nu-i aşa? Pe undeva ea derivă din mai mioriticul „Las’ că merge şi aşa!”. Are o şi o versiune pe note “Pleacă ai noştri, vin ai noştri”, nu întâmplător compusă de un fost senator PSD. Suntem sub zodia fatidică a Mioriţei, nu putem schimba nimic. Stăm acasă cu petul de bere în faţă şi îi înjurăm pe toţi. Dar nu e aşa, nu toţi sunt la fel, oricât de mult ar dori unii să bage pe toată lumea în aceeaşi oală.

Nu toţi schimbă partidele ca pe ciorapi, vorbind apoi şi de “prinţipii”. Nu toţi sunt demagogi până în măduva oaselor. Nu chiar toţi fură. Şi nu toţi s-au ascuns în spatele imunităţii parlamentare, atunci când au furat. Nu toţi şi-au votat pensii speciale. Nu toţi au votat pentru mutilarea legilor justiţiei. Nu toţi au făcut legi pentru ca puşcăria să se facă în piscina de acasă. Nu, nu sunt toţi la fel.

Mai mult, cei care alimentează chestiunea cu “toţi sunt la fel” sunt exact cei mai mizerabili, proşti şi necinstiţi politicieni. Sunt cei de care trebuie să fugim şi pe care să nu punem ştampila niciodată. Dacă ei sunt murdari, trebuie să arunce cu murdărie peste tot. Aşa poate vor trece ei neobservaţi. Că doar toţi sunt la fel. Acestora le convine şi prezenţa mică la vot, fiindcă au totuşi un electorat al lor, captiv din varii motive, din interese personale sau chiar pecuniare. Cu cât prezenţa la vot e mai mică, cu atât acest electorat este într-un procentaj mai mare. Şi tocmai pentru a-i separa pe aceşti impostori de restul trebuie să mergem la vot şi să nu mai colportăm sintagma cu “toţi sunt la fel”. Nemergând la vot îi ajutăm chiar pe cei mai nefrecventabili politicieni.

“M-am săturat să votez răul cel mai mic”, este o altă frază împotriva mersului la vot. Din păcate, politicienii sunt departe de-a fi perfecţi. Plecând chiar de la premiza că sunt răi, totuşi unii sunt mai răi decât alţii. Răul cel mai mic se votează peste tot în lume şi este scuzabil. Chiar recent, în Statele Unite, s-a votat mai degrabă împotriva lui Trump, decât în favoarea lui Biden.

“Nici nemţii sau francezii nu se înghesuie la vot şi le merge bine”, susţin alţii “activişti” împotriva votului. Şi mulţi vorbesc astfel fără să se informeze. Total fals! O simplă căutare pe Internet şi ar vedea, de exemplu, că în Germania, la ultimele alegeri parlamentare din 2017 a fost o prezenţă de 75%. La ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa a fost o prezenţă tot de 75%, dar a fost cea mai scăzută din 1969 încoace! La noi, o prezenţă de 50% ni se pare covârşitoare.

În fine, mai este categorie a celor care militează împotriva votului: conspiraţioniştii. Ei “ştiu” că totul este dictat în altă parte şi degeaba votăm, fiindcă Oculta decide. Adică Soros bagă buletinele în urmă, Bill Gates le numără, ca pe cipurile implantate în vaccinuri, iar noi degeaba mai mergem să votăm. Ei bine, ăştia nici nu mai trebuie combătuţi. Pot să stea şi acasă. Restul ar fi bine să mergem la vot. Dacă nu pentru noi, măcar pentru copiii noştri.