Planurile de lobby pentru o centură feroviară a orașului Timișoara, amânate de coronavirus

Dominic Fritz plănuia să-și petreacă ultimele zile la București, pentru a face lobby pentru proiectele Timioarei. Din păcate, s-a infectat cu coronavirus și va rămâne doar în capitala Banatului. În aceste condiții, promovarea unui important proiect, cel al unei centuri feroviare a orașului.

Și-a dorit-o și înaintașul său, și-o dorește și actualul primar, vorbim despre o centură feroviară a orașului care să scoată din centrul orașului ”măcar” traficul de marfă. Dominic Fritz se pregătea să promoveze la București, la colegul său de partid, Cătălin Drulă, proiectul unei centuri feroviare, care să fie inclusă în cadrul proiectului cu finanțare europeană care prevede reabilitarea căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad.

Dacă predecesorul său, Nicolae Robu, se împăcase cu ideea că acest traseu va traversa în continuare orașul, pe deja celebra estacadă, care trebuia să fie (desigur, în proiecte) ba bulevard, ba suport pentru linie de metro, Fritz mai crede că poate schimba un proiect de multe milioane de euro.

„Din păcate, proiectul actual prevede acum, și nu știu dacă toată lumea conștientizează asta, un traseu care traversează Timișoara de la Est la Vest pe o lungime de 11 km, dintre care cam 5 kilometri prin mijlocul orașului prevede o dublare a liniei de tren și, ce e foarte important pentru noi, dacă acolo trece tot traficul de marfă pe acest coridor care merge prin mijlocul orașului, atunci cred că asta va scădea foarte mult calitatea vieții în Timișoara și as vrea să discut cu ministrul Transporturilor despre acest proiect. O soluție minimă ar fi o centură feroviară la Nord de oraș, ca măcar să nu treacă transportul de marfă prin oraș. Și aici sunt niște termene în dezvoltarea acestui proiect, de aia e important să avem aceste discuții acum.”, a declarat Dominic Fritz.

Conform proiectului de modernizare a liniilor, pe infrastructura modernizată ar urma ca trenurile să circule cu viteza de 160 de kilometri pe oră. Desigur, dacă se menține actualul traseu prin Timișoara, unul destul de lung, de altfel, nu se va putea vorbi de asemenea viteze, practicarea lor ar ”sălta” cafeaua de dimineață din cana a jumătate de oraș.

Reabilitarea ar urma să dureze trei ani, finanțarea fiind asigurată din Programul Operațional Infrastructura Mare.