Dominic Fritz trebuie să spună timișorenilor cât va fi de greu, de ce e greu și cât durează greul lor

Este la mintea cocoșului că Dominic Fritz nu poate fi făcut vinovat pentru ce nu e în regulă în Timișoara la patru luni de la preluarea mandatului. Contractele cu prestatorii de servicii sunt cele vechi, bugetul nu e gata până nu vine cel central și oricum nu ne putem aștepta să fie un buzunar public plin de bani după nebunia din 2020 cu Covidul.

Prin urmare, cine-i reproșează noului primar în decembrie că nu e căldură sau că e inefficient Coltermul nu este cu toate țiglele pe casă. Sau că în ianuarie încă sunt zone cu multă mizerie stradală în orașul neamțului, ceea ce, firește, nu este în regulă. Dă urât la blazonul orașului și prin inestetic, dar mai ales prin ignorarea problemei.

Numai că această perioadă tampon în care noi simțim că nu s-ar face nimic în Timișoara, fără să dăm vina pe primar, tinde să se epuizeze. Nu pentru că, brusc, edilul ar avea alte contracte de servicii la dispoziție, nu pentru că ar primi bani de la Merkel din Germania, ci pentru că ceva trebuie să se miște și fără bani. E vorba de modul de lucru, de intensitatea cu care pledezi pentru eliminarea risipei, a nonsensului în viața de zi cu zi. Pentru asta nu îți trebuie neapărat bani, dar lumea va simți că ceva se mișcă, că nu ai ajuns acolo și te-ai speriat că nu știi cu ce se mănâncă administrația, cum spune Nicolae Robu despre Dominic Fritz.

De pildă, nu poți la nesfârșit să te plângi că nu ai bani pentru obiective edilitare, că nu ai legi favorabile pentru realizarea planului tău organizatoric în instituția pe care o conduci, cetățeanul care te-a votat trebuie să vadă că faci ceva fie și numai în planul eticii politice și corectitudinii în administrație, că pui un domeniu la punct, în speranța că anii ce vor veni și celelalte vor fi rezolvate la fel de nemțește. Nu poți, pur și simplu, să îți închei primul an de mandat spunând că nu ai putut schimba „mafia din primărie” din rațiuni de legislația muncii ori că e murdar în oraș pentru că Nicolae Robu nu a negociat bine cu firma prestatoare.

Cum să putem vorbi de nevoia unui pod Jiul, când tu te grăbești cu pasajul Solventul, cu reabilitarea străzii Bogdăneștilor, dar tot traficul deschis pe această rută se va bloca pentru că nu ai un pod Solventul? Și ăsta este numai unul dintre exemplele de „noaptea minții” din fosta administrație. Dacă ai avea la absurd bani de pod, păi fă un pod care să aștepte finalizarea pasajului… Numai în filmele cu proști aș putea vedea cum ne bucurăm de finalizarea lucrării de la Solventul, ne făloșim la tăiatul panglicii, după care mai așteptăm trei-patru ani până e gata podul să putem circula spre zona Dâmbovița.

Cine a crezut că Dominic Fritz va avea viață ușoară la Primăria Timișoara nu se pricepe la fotbal. Da, dacă s-ar așeza comod să facă pe ici pe colo câte ceva, să se obișnuiască apoi cu modul de lucru prezent de atâția zeci de ani, atunci da, ar fi avut viață faină. Nu neapărat și un viitor politic, dar viață ușoară ar fi avut. Dar dacă vrea să schimbe ceva în bine, atunci nu numai că îi va fi enorm de greu să o facă, dar va veni momentul să ne punem întrebarea dacă va fi în stare să facă ce spune că și-a propus să facă. Dominic Fritz poate că nu este suficient de politician precum îl văd unii. Poate nici nu vrea să fie, dar dacă nu are o bună comunicare sinceră cu alegătorii, drumul său spre un al doilea mandat va fi al naibi de accidentat. Indiferent cât de aspră e vestea ce-ar trebui să o dea cetățeanului, e mai grav dacă o ascunzi sub preș, decât dacă o comunici cu bună credință.

Bun, nu poți face ceva pentru oraș dintr-o grămadă de motive. Spune ce nu poți face și de ce nu poți face. Spune care sunt pașii spre rezolvare, cât ar trebui să dureze asta, să știe timișoreanul în orice moment dacă lucrurile merg bine sau cineva bate câmpii. Dacă vreți, ca în stațiile de tramvai, cu sistemul de afișare al timpilor de sosire. Dacă acolo arată că tramvaiul îți vine în trei minute și el nu mai vine nici în zece, te întrebi dacă totul merge atât de prost ca tramvaiul pe lumea asta, în orașul ăsta, în primăria asta sau doar eu ca alegător am probleme cu ceasul de pe mâna cu care aplic ștampila de vot.