Dezbatere publică cu multe întrebări, pe tema renovării imobilelor vechi și a taxei pe paragină. Oamenii cer mai multe informații despre program

Două proiecte de hotărâre de consiliu local ”fierbinți”, s-au aflat în dezbaterea publică, marți seara. Este vorba de cel referitor la taxa pe paragină, respectiv cel care se referă la sprijinul pe care municipalitatea dorește să-l acorde pentru reabilitarea vechilor clădiri din zonele istorice, care au atras un interes crescut din partea cetățenilor. Iar opiniile au fos și pline de patos.

Important este de ținut minte este că acest program de sprijin nu este făcut să aducă minuni, au spus reprezentanții primăriei. Dezbaterea a oferit celor prezenți numeroase explicații din partea consilierului local USR, Paula Romocean, cea care a și lucrat la realizarea acesturi proiect de sprijin

Astfel, primăria dorește că imobilele monument istoric și cele aflate în ansambluri istorice să fie subvenționate cu 20% din valoarea lucrărilor eligibile drept finanțare nerambursabilă, iar 80% finanțare rambursabilă să fie achitată în termen de zece ani, în baza unui contract de ipotecă imobiliară. Imobilele din situri istorice pot primi de la municipalitate jumătate din valoarea lucrărilor eligibile, contribuție financiară rambursabilă în termen de zece ani, în baza unui contract de finanțare, iar restul de 50% va reprezenta contribuția proprie a proprietarilor din clădire.

Dar, programul de sprijin vine la pachet și cu o legislație locală nouă privind majorarea impozitului pe clădirile lăsate în paragină. Concret, majorarea impozitului ar urma să fie între 300 și 500%.

Un timișorean participant a întrebat câte clădiri istorice estimează municipalitatea că vor fi reabilitate în cadrul programului, dar nu a obținut un răspuns concret.

„Luăm în calcul modificarea lui ori de câte ori va fi nevoie, până când el va funcționa. Dar acum să nu ne așteptăm la minuni. Cei care s-au decis și au documentațiile tehnice întocmite sau poate și autorizațiile de construcție emise să spunem că vor reuși într-un termen destul de scurt să acceseze fonduri. Dar restul vor mai avea nevoie de timp pentru proiectare și realizarea documentațiilor tehnice. Din păcate, minuni nu se pot întâmpla. Sunt 30 de ani în care mare lucru nu s-a întâmplat și trebuie să fim realiști. Nu putem să promitem acum lucruri care nu sunt posibile”, a declarat Paula Romocean.

Un cetățean a fost supărat că locatarii clădirii sale au început deja renovarea și acum nu va mai căpăta ”bonusul” de la primărie. De asemenea, reprezentanta altei asociații, din zona zero a orașului, a menționat că asociația a depus deja toată documentația la primărie pentru a porni renovarea, dar acum trebuie să reia totul de la început pentru că procedurile s-au schimbat.

Un alt reprezentant al unei asociații și-a exprimat temerile că pentru a beneficia de fonduri de la primărie, oamenii vor trebui să pună ipotecă pe apartamente. El a fost liniștit de Romoceanu.

”Trebuie să le explicați că vor încheia un contract de ipotecă, dar și că sumele nu vor fi atât de mari încât să aibă emoții că-și vor pierde apartamentul. În caz de neplată bineînțeles că vor fi executați, dar nu cred că e cazul”, a menționat Paula Romocean.

Ea a mai spus că, în conformitate cu noul regulment au fost acceptate ăn program și clădiri cu risc seismic.

„Am decis că vom accepta la finanțare clădirile care au risc seismic doi cu condiția ca expertul tehnic să precizeze expres că nu sunt necesare lucrări de consolidare care să condiționeze executarea lucrările de reabilitare a fațadei și a acoperișului. Autorizația de construcție și certificatul de urbanism vor fi emise în termen de 15 zile și fără a se plăti vreo taxă. Proprietarii acestor imobile vor fi scutiți de plata impozitului pe o perioadă de cinci ani consecutivi de la data recepției lucrărilor”, a mai anunțat Romocean.

De asemenea, Ramona Pascu, arhitect și proiectant cu experiență în restaurarea clădirilor istorice, a atras atenția asupra faptului că în județul Timiș sunt doar șapte proiectanți autorizați de Ministerul Culturii, dintre care patru specializați pe restaurarea clădirilor istorice.

„Cred că numărul mic de specialiști va reduce numărul proiectelor depuse spre finanțare. Ar fi nevoie de organizarea unei sesiuni accelerate de acreditare a specialiștilor”, a precizat Ramona Pascu.