Subprefectul de Timiș cere soluții pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților sub 2000 de locuitori

Cea mai mare problemă din Timiș atunci când vine vorba despre alimentarea cu apă și accesul la canalizare apare în localitățile sub 2000 de locuitori. Aici, abundența de bani europeni nu ajunge, pentru că proiectul se adresează localităților peste acest nivel, iar apa e la calitate la fel de proastă ca acum 50 de ani, spune subprefectul de Timiș, Ovidiu Drăgănescu.

Rezolvarea problemei nu este nici pe departe una rapidă, s-a concluzionat în urma ședinței Colegiului Prefectural de miercuri.

”Pentru mine, din păcate, județul Timiș continuă să fie, atunci când mă deplasez la rude, în o localitate rurală din județ, destul de central, aceiași apă plină de nitrați, nitriți, roșie, pentru întreaga comunitate. E adevărat, nu e o localitate peste 2000 de locuitori. Ce facem cu localitățile din Timiș, tot în evul mediu? Apă care dacă o lași o zi în sticlă și dacă o arăți la Sanepid spun că nu poți spăla nici măcar roțile mașinii cu ea. Ce facem cu localitățile astea? Le lăsăm să dispară? La un moment dat, dacă nu va mai fi apă deloc utilizabilă acolo, nu mai este nici la fântâni, aia e problema. Ce facem cu ele?”, a spus Drăgănescu.

Reprezentantul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal, a fost cam fără replică atunci când a fost întrebat despre soluții.

”Din păcate nu am un răspuns, localitățile sub 2000 de locuitori vor fi probabil pe proiectele viitoare, după finalizarea POIM”, a spus Sergiu Faur, din partea ADI Apă Canal.

Ce înseamnă ca perioadă aceasta? Probabil mult timp.

”Viitor însemnând ce? După câte generații? Nu putem să defilăm, că suntem județul cel mai vestic al țării și aducem civilizația și nu mai avem nevoie de infrastructură, când foarte multe localități sub 2000 de locuitori nu se ocupă nimeni de ele. Acestea au aceleași condiții ca acum 50 – 60 de ani”, a mai spus Drăgănescu.

O concluzie de bun simț a fost trasă de directorul operatorului regional Aquatim.

”În perioada viitoare sunt mai multe posibilități de finanțare, de exemplu PNRR, urmează Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă, și, bineînțeles, PNDL va trebui un mix de finanțare, pentru cele care nu se încadrează la finanțare. Desigur, primarii puteau să facă investiții prin aceste PNDL-uri. Din păcate, există problemele pe care le-ați semnalat, investim cât putem, dacă nu le-am prelua nu am putea investi. Trebuie ca fiecare activitate locală să-și gestioneze”, a spus Ilie Vlaicu.