România, o ţară deraiată cu un preşedinte criogenat în irelevanţă

În timp ce aproape de graniţele ţării asistăm la o escaladare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care poate să conducă chiar şi la un război în regiune, România aduce tot mai mult a un mare bâlci. Un bâlci al deşertăciunilor. Tensiunile dintre principalele partide aflate la guvernare, PNL şi PSD, sunt pe zi ce trece mai mari, cauzele lor fiind de multe ori hilare. (De exemplu, Ciolacu a vrut şedinţă urgentă a coaliţiei, după ce „oracolul” Rareş Bogdan a profeţit că alianţa se poate sparge într-un an.) Miza luptei este însă ca fiecare dintre cele două formaţiuni să iasă cu cât mai puţine costuri electorale din marile probleme ale zilei.

Iar cea mai mare este, evident, criza energiei. Dincolo de explozia facturilor, mai multe oraşe (nu doar Timişoara), sunt în pericol de-a sista furnizarea căldurii. PSD-iştii cer demisia lui Virgil Popescu, ministrul Energiei, în mod evident un individ capturat de interesele din domeniu. Dar şi PSD-ul are o mare vulnerabilitate aici, Dumitru Chiriţă, fost electrician, lider sindical şi deputat social-democrat, ajuns şeful ANRE. Dar bâlciul nu se termină aici.

Cum s-a aflat că fostul sindicalist se bronzează pe acest fond critic în Republica Dominicană, pac!, a izbucnit o grevă ilegală în transportul public din Bucureşti, numai bună să deturneze atenţia de la plajele din Caraibe. O fi o coincidenţă faptul că liderul de sindicat este consilier municipal PSD, iar scandalul cu şeful ANRE plecat în concediu a fost uitat? Pentru cine crede în coincidenţe, da. Sigur, din greva de la Bucureşti mai are de câştigat şi premierul Nicolae Ciucă, dar despre asta mai târziu. Pe acest fond de continuă gâlceavă, sigur că nu există nicio soluţie la problema energiei. Ba mai mult, într-o şedinţă internă de partid, Florin Cîţu le spune liberalilor că românii îşi vor pierde casele din cauza inflaţiei foarte mari, care va duce la explozia dobânzilor la bănci.

Aici ar mai fi o discuţie. Acum ne explodează în faţă politica  practicată de toate partidele, de a numi în instituţii de reglementare tot felul de politruci, care şi-au făcut datoria faţă de partid. Cel mai nou caz, Alexandru Stănescu, numit tot la ANRE, singura sa calitate fiind de frate al baronului Eugen Stănescu. Iar când apare o criză precum actuala, aceşti indivizi ori nu ştiu nimic, fiind complet idioţi, ori au tot felul de combinaţii cu „deştepţii” din energie, chit că au salarii de zeci şi zeci de mii de lei.

În Sănătate, a doua mare problemă a acestei perioade, lucrurile nu sunt deloc mai bune. Numărul infectărilor explodează de la o zi la alta. Norocul nostru este că tulpina Omicron nu este la fel de mortală ca precedentele. În schimb, de vaccinare a mai auzit cineva ceva? De teama voturilor antivacciniştilor, nimeni nu mai insistă la acest capitol, iar numărul cotidian de vaccinări a scăzut la cote alarmante din momentul în care a fost clar că nu se vor lua măsuri restrictive, precum Certificatul Verde. Apropo, atunci când era în opoziţie, PSD urla că rata mică de vaccinare este cauzată de faptul că guvernanţii de la acea vreme nu ştiu să comunice pe această temă. Acum, cu PSD la Ministerul Sănătăţii, nu doar că nu se mai spune nimic, dar problema a fost ascunsă bine sub preş.

Peste tot acest bâlci, doar tăcerea preşedintelui Iohannis este mai asurzitoare. Preşedinte care s-a pus chezaş pentru actuala coaliţie, după ce ani de zile ne-a spus că „Ciuma roşie” este cel mai mare rău din lume. Şi ce mai spunea Iohannis în perioada în care se lupta cu „Ciuma”? „Oriunde în lume cineva care este prins, cineva dintre politicieni, este prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat este obligat prin clasa politică să se retragă din politică”, arăta Iohannis în urmă cu ceva ani. Iar acum exact cel pus de el bomboană peste “chezăşie”, Nicolae Ciucă, a fost prins păcătuind. Şi dovezile sunt zdrobitoare. Mai spune ceva Iohannis? A bâlbâit ceva, cum că teza de doctorat ar trebui verificată, nu de CNATDCU, ci de fostul şef de cabinet al lui Ciucă, generalul Dorin Peşcan. E pe bune! Mai are vreo relevanţă ce spune un astfel de preşedinte? Care acum are un nou hobby, schimbările climatice. Nu spun că subiectul nu ar fi important, dar în actuala situaţie din ţară, prea aduce cu celebra femeie din folclor care a prins momentul oportun să se pieptene.

Peste toate acestea, parafrazându-l pe Marx, o stafie bântuie tot mai mult peste România. Şi nu e a comunismului, precum cu un secol şi jumătate în urmă, ci a naţionalismului de grotă, neolegionarismului, intoleranţei, chiar a antisemitismului. Un alt „succes” al preşedintelui căzut în irelevanţă.