Radu Ţoancă, dovada vie că PSD nu vrea Primăria Timişoara

În fine, primarul Dominic Fritz a tăiat nodul gordian, dând un avertisment „vicelui” Cosmin Tabără şi prin ricoşeu PNL-ului, că lucrurile nu mai pot sta aşa. Adică şi în car şi în căruţă, şi la putere şi în opoziţie, aşa cum au făcut-o PNL-iştii până acum. Cu viceprimar în Executivul Primăriei şi în opoziţie în Consiliul Local, PNL Timiş a încercat să profite din ambele poziţii: populism în CL Timişoara, exerciţii de imagine în executiv. Fritz nu a agravat legătura dintre USR şi PNL, partide care au o alianţă încă nedenunţată la nivel local, ci doar a ieşit din ipocrizia unei relaţii care nici măcar de faţadă nu mai era.

Şi asta după o lungă perioadă de timp în care PNL a fost (alături de doi consilieri din alte partide) cea mai critică voce la adresa executivului… din care făcea parte. Sigur, cândva exista o logică în faptul că PNL ataca USR, ambele partide revendicând electoratul – să-i spun aşa – anti-PSD. (Există de 30 de ori şi această împărţire a electoratului.) Dar atâta timp cât PNL se află la guvernare cu PSD acest argument nu mai stă în picioare. În schimb, raţiunea actuală a acestor atacuri este scaunul de primar al Timişoarei.

Cel puţin cum se văd lucrurile acum, PNL are şanse minime să rămână la conducerea CJ Timiş. Pe deoparte, are probleme mari în interiorul organizaţiei, Alin Nica fiind tot mai contestat de primarii tot mai nemulţumiţi. Iar pe de altă parte, a ajuns sac de box pentru PSD, care nu ratează nicio ocazie să-i umilească pe Alin Nica şi compania. Şi asta fără riposte, PNL fiind ocupat cu USR. Am mai scris, dând mai multe argumente, oricât de slugarnic este PNL în faţa PSD, listele comune ale celor două partide la viitoarele alegeri sunt aproape imposibile.

Ajungând la PSD Timiş, şi aici insist că singura ţintă la viitoarele alegeri locale a rămas preşedinţia Consiliului Judeţean. Liderul filialei, Alfred Simonis, este suficient de inteligent ca, dacă ar vrea cu adevărat să se bată pentru Primăria Timişoara, să nu trimită la înaintare un personaj total decredibilizat precum Radu Ţoancă. Mai ales că PSD se fereşte de eticheta de partid de corupţi ca Maria Grapini de limba română. Ori, doar uitându-te la declaraţia de avere a lui Radu Ţoancă simţi că pute rău de tot, acesta scriind cu mâna lui că primeşte bani din închirierea unui spaţiu pe care… nu-l deţine. Sau, mai departe, că vinde terenuri pe care nu le are.

Ţoancă are deja o mare notorietate în oraş ca samsar imobiliar şi traficant de interese. Făcând un exerciţiu de imaginaţie (da, coşmar) cu Ţoancă primar al Timişoarei, el ar parcela şi Piaţa Operei, şi Unirii, şi Libertăţii şi le-ar pune la vânzare. Astfel că Simonis îi face un mare serviciu lui Fritz lăsându-l doar pe Ţoancă să se bată cu el. Fiindcă, venind din partea lui Ţoancă, orice atac la Fritz îi aduce doar beneficii primarului.

Nu aş merge până la ideea unui blat sau înţelegeri între Simonis şi Fritz. Însă au un adversar comun, PNL şi Alin Nica, ambii având însă ţinte diferite: Primăria pentru USR, preşedinţia CJ Timiş pentru PSD. Aşa că nu au niciun interes să se încurce reciproc. Aşa cum, dacă într-un meci de fotbal există un rezultat care le convine ambelor formaţii, doar din priviri, fără o înţelegere prealabilă, fără blat, jucătorii celor două echipe vor conduce partida spre acel rezultat. Sigur, dacă menţinerea Ţoancă la înaintare nu face parte dintr-un scenariu pro sau de neutralitae al lui Simonis faţă de Fritz, mai e şi varianta bancului*: liderul PSD Timiş să-l facă de ruşine pe colegul său de partid.

* În târg, un precupeţ îl întreabă pe un ţăran venit cu o  vacă jigărită: “De ce ai mai adus, bade, vaca asta în târg dacă e așa slabă,  stearpă, lapte nu dă și e atât de bătrână?”, “Ca s-o fac de rușine!”, răspunde țăranul.