Opinii

Drulă al II-lea. În căutarea electoratului pierdut

Cu un un optimism nedisimulat şi cu accente de festivism transmise în bula de partid, Cătălin Drulă a fost ales noul preşedinte al USR. El vine în funcţia pe care a deţinut-o tot Cătălin Drulă, dar ca interimar, obţinând un scor răvăşitor de peste 71%. În schimb, Cătălin Teniţă, candidatul Platformei „Curaj” a autointitulaţilor reformişti ai partidului, a obţinut sub 15 procente.

Fiind votat cu un procentaj atât de mare, concluzia simplă este că USR-iştii sunt mai mult decât mulţumiţi de modul în care Drulă Întâiul a condus partidul din 7 februarie, respectiv din momentul în care Dacian Cioloş şi-a dat demisia. Fiindcă nu cred că a fost un vot din inerţie sau conservator, aşa cum se votează în România de multe ori cu cel aflat în funcţie, că vorbim de preşedinte sau primar de comună.

Pe de altă parte, în cele cinci luni de când Drulă este în fruntea partidului, USR a scăzut în sondaje sub pragul de 10%. Şi asta în condiţiile unei guvernări haotice, impredictibile, cu adânci devieri spre iliberalism, dar şi cu accente comice, precum numirea lui Petrea Daea ministru al Agriculturii. Sigur, nu noul preşedinte ales al USR poartă vina acestei scăderi, semnale despre irelevanţa în care intrase partidul existând din timpul lui Cioloş. Acelaşi Cioloş care a dat apoi semnalul unei abandonări a USR prin plecări succesive spre un alt REPER.

Astfel, că Drulă preia un partid cu mari probleme, aparent în derivă şi nu azi, de ieri, ci din momentul în care, în propriile aplauze destul de infantile, ieşea de la guvernare. Şi asta fără să aibă un plan B, altul decât semnarea unei moţiuni de cenzură alături de AUR. Dureros e faptul că vorbim de un partid care ajunsese să fie singura speranţă a tinerilor care se încăpăţânau să rămână într-o ţară care nu le oferea nimic în afară de o politică sulfuroasă, corupţie, nepotism, parvenitism şi o scară întoarsă a valorilor. Tineri cu faţă spre viitor şi care credeau că pot aduce în România mult-râvnitul Occident. Nu s-a întâmplat acest lucru.

A livrat USR ceva către acest electorat? La nivel de pecepţie, foarte puţin spre deloc. Pe de altă parte, e adevărat şi faptul că perceţia asupra partidelor şi politicienilor e făcută de mass-media şi reţelele de socializare. Ori rar am văzut un partid transformat în carne de tun pentru televiziunile securistoide, patronate de infractori. La fel s-a întâmplat şi cu primarii USR, ciomăgiţi mai ceva ca în anii 50. Şi asta fără ca acei primari să simtă o solidaritate de la nivel central. Şi e doar una din problemele USR.

Nu revin asupra imenselor greşeli pe care USR le-a făcut de-a lungul timpului. (Am mai scris despre ele aici sau aici.) Important este ce se va întâmpla de acum încolo. Şi cred că era normal, ca atunci când începi un drum nou, aşa cum a anunţat Drulă, primul lucru e să depistezi şi să-ţi asumi greşelile din trecut. O boală, iar USR trece printr-o maladie, ca să fie vindecată trebuie să umbli la cauze. Ceea ce nu am văzut, decât la cei care au plecat din USR.

E adevărat şi faptul că USR s-a poziţionat de partea bună a istoriei la fiecare eveniment mai important. Cel mai recent, a fost singurul partid care s-a opus proiectelor de legi privind serviciile secrete, proiecte care aduceau România mai aproape de Moscova şi Minsk, decât de Bruxelles. La fel şi în cazul legii avertizorului de integritate şi mai sunt multe exemple de acest gen, din zona morală a societăţii, dacă pot spune aşa. Confruntaţi cu alte probleme, românii nu par să mai fie atenţi la astfel de probleme. Serioase, dar numai pentru o anumită caegorie de cetăţeni.

Poate Drulă şi echipa să readucă USR acolo unde a fost cândva? Respectiv în mai 2019, când a obţinut peste 22% la europarlamentare? Poate să recupereze acel electorat? Drulă, care este şi deputat de Timiş din 2016, a fost un bun ministru al Tranporturilor. Are el însă calităţile necesare pentru a scoate USR din criza în care se află? Altfel decât învârtind ranga prin aer. Dar echipa sa, una extrem de ermetică, potrivit adversarilor din partid? Având în vedere că este vorba de aceeaşi echipă care a condus partidul în ultimii ani, cu unele bune, cu multe rele, e greu să spui un DA automat. Ceea ce înseamnă că e absolut necesară o schimbare la nivel individual. Mai puţină autosuficienţă, chiar aroganţă, mai multă muncă şi seriozitate. Şi, foarte important, mai mult sprijin pentru aleşii din teritoriu, singurii care mai pot valida politicile publice ale USR

Apoi, ce şi-a fixat USR pentru 2024? Drulă a spus că revenirea la guvernare cu premier USR.  Cum e imposibil de unul singur, trebuie să găseşti aliaţi. Când în primul discurs de preşedinte ales, Drulă îşi numeşte potenţialii aliaţi drept „bandiţi” parcă nu te gândeşti la guvernare. În politică nu poţi să te iei după galeria Rapidului şi să te lauzi că eşti „singur împotriva tuturor”. Fiindcă s-ar putea să ţi se împlinească şi chiar să rămâi singur. Iar când stai două mandate consecutiv pe tuşă, oamenii te cam părăsesc.

Revin la momentul europarlamentare 2019, marele succes electoeral al USR. Numai că în acel moment se crease un mare val anticorupţie, anti-Dragnea, val pe care USR se urcase cu succes prin unele campanii gen „Fără penali…”. Următorul val antiguvernamental, dacă va exista, va fi unul împotriva foametei, sărăciei, facturilor uriaşe, frigului etc. Atâta timp cât românii nu vor înţelege că nivelul sărăciei într-o ţară este direct proporţional cu nivelul corupţiei, celor din USR le va fi greu să se urce pe acel val. (Totuşi, trăim într-o ţară în care popii invocă ploaia prin slujbe făcute pe câmp.) Şi asta, fiindcă o altă mare problemă a liderilor USR, începând cu Drulă, este faptul că nu transmit compasiune, empatie cu categoriile vulnerabile din România. Dacă liderii USR nu depăşesc şi acest handicap, partidul riscă să se transforme într-un vis. Frumos, dar vis.

P.S. O statistică a voturilor obţinute USR la alegerile la care a prticipat:

Parlamentare decembrie 2016: 629.375 voturi,  8,92%;

Europarlamentare mai 2019: 2.028.236  de voturi, 22,36%;

Prezidenţiale, noiembrie 2019: 1.384.450 voturi, 15,02%;

Locale, septembrie 2020: votul pentru consilii judeţene, considerat cel mai politic: 478.659,  6,65%. Aici se vede că USR nu are organizaţii în teritoriu, ceea ce înseamnă multă muncă în viitor.

Parlamentare decembrie 2020: 936.864  voturi,  15,86%.

 

Share
Published by
Ino Ardelean

Recent Posts

A fost lansată prima licitație pentru extinderea la patru benzi a Centurii Nord Timișoara

DRDP Timişoara a lansat astăzi pe SEAP procedura "Elaborare Studiu de Fezabilitate Extindere Varianta de…

O oră ago

Conflict 3 la 1 într-o şcoală din Lugoj. Noroc cu intervenţia poliţiştilor

În aceatsă săptămână, polițiștii municipiului Lugoj au fost sesizați cu privire la faptul că, în…

4 ore ago

C9. Peciu Nou, scorul campionatului după ce a dat de pământ cu Periamul

Etapa a 13-a din Liga a 3-a a început vineri şi aproape pe toate stadioanele…

5 ore ago

Echipele distribuitorului de energie electrică se află în continuare pe teren/UPDATE

Pentru a rezolva problemele apărute ca urmare a vremii, pe teren sunt mai multe echipe…

6 ore ago

Demarează acțiunea de autorizare a comercianților stradali de produse specifice de Sfântul Nicolae

Cei care doresc comercializarea de produse specifice de Sfântul Nicolae la Timișoara sunt așteptați să…

6 ore ago

Sâmbăta viitoare se deschide Târgul de Crăciun de la Timișoara

Peste doar o săptămână, la Timișoara se va deschide cea mai nouă ediție a Târgului…

6 ore ago