Din nou despre ipocrizie şi tupeu. Robu şi manifestarea LGBTQ

Săptămîna trecută a avut loc, în Piaţa Operei un eveniment LGBTQ în cadrul programului Timişoara Capitală Culturală Europeană. Un foarte bun motiv ca toţi “şoşociştii”, fundamentaliştii religioşi, bravii străjeri ai tradiţiilor geto-dace, “gigibecalioţii” să urle că “neomarxistul” Dominic Fritz aruncă cu banii noştri într-o destrăbălarea progresistă. (Ca amănunt, Fritz este un catolic practicant.) Sigur, la nivelul populaţiei Timişoarei, o mică parte a ţinut neapărat să-şi exhibe acest primitivism homofob, dar gălăgia a fost consistentă. Intoleranţă în oraşul toleranţei cum  ne place să spunem despre Timişoara.

Pe baricadele acestui război de apărare a  fibrei poporului de invaziile neomarxiste şi LGBTQ s-au aflat şi fanii fostului primar Nicolae Robu. “De Sf. Paraschiva, o mare sarbatoare ortodoxa, pe cladirea Operei Nationale Romane din Timisoara, administratia Fritz promova de zori HOMOSEXUALITATEA (…) Fritz, promoveaza homosexualitatea unde vrei tu , in cadrul tau intim, dar nu pe Cladirea Operei din Timisoara!!!!!”, au postat cei de la Like Timişoara, grupul de Facebook care susţine candidatura lui Robu, pagină administrată de fiica fostului primar. Comentariile au fost de genul: “Se vede că avem primar homosexual!”. Poate nu era contextul, dar aceiaşi indivizi se jură că au dovezi clare că Fritz este şi nazist şi evreu. Poate şi membru Hamas, că e la modă.

Dar, ar fi bine să vedem acum de unde vine această manifestare aflată sub egida TM 2023, un nou episod despre minciună, tupeu şi ipocrizie. În dosarul (vezi mai jos) cu care Timişoara a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană, la pagina 42, se vorbeşte expres despre astfel de evenimente. În capitolul intitulat „Perspective fluide – Depășirea vechilor mentalități prin puterea culturii” se arată la “Motivaţie”: “Temele feminismului și culturii queer rămân controversate în societatea românească. Această rută va lansa o platformă artistică și pedagogică în jurul acestor subiecte sensibile. Intenționăm să creăm un spațiu sigur pentru dezbateri și întâlniri, unde feministe și feminiști, persoane LGBTIQ și suporteri ai cauzelor lor vor fi susținuți să se exprime”.

Atenţie, e un dosar cu care Robu s-a tot lăudat, că a câştigat titlul de capitală culturală europeană. Iar Timişoara a câştigat mult râvnitul titlu în faţa Clujului nu fiindcă am sta mai bine din punct de vedere cultural. A contat în dosarul Timişoarei multiculturalitatea, climatul de toleranţă din oraş, diversitatea. Ca să fiu mai clar, Timişoara a punctat foarte mult la dosar prin promisiunea că vor fi organizate manifestări vizând diversitatea, inclusiv LGBTQ.

De ce Robu şi compania înjură acum un program cu care s-a tot lăudat? Ce poate să spună Robu despre capitolul LGBTQ din programul pe care l-a girat? Vechea lui placă “Nu am ştiut nimic”, pe care o utiliza de câte ori se întâmpla un pocinog în primărie (prieteni arestaţi pentru şpagă, porţi ucigaşe, concursuri fraudate etc.). Sau poate să spună că a făcut o şmecherie românească, a pus capitolul în cauză pentru a câştiga titlul, dar dacă era primar, nu-l respecta. Sigur mai poate să se jure că la acea vreme n-a cunoscut “iluminarea” care l-a transformat dintr-un dascăl universitar într-un “şoşocist” care, vigilent, ne atrage atenţia la ocultele şi conspiraţiile mondiale care i-au luat scaunul de primar.

De partea cealaltă, “homosexualul” Fritz ce putea face? Populist, cu avantaje eletorale, să nu mai respecte programul. Oricum nu era al lui, nu-i aşa? Sau, cu costuri de imagine, să respecte promisiunea făcută de predecesorul său. A doua opţiune, un drum mult mai dificil, dar o chestiune de seriozitate, asumare şi respectarea cuvântului dat. Oricum şi în această chestiune, Robu nu doar că s-a comportat ca “hoţul care strtigă hoţii!”, dar a făcut-o şi pe şmecherul care împinge o bătrână pe scări pentru a o întreba ulterior unde se grăbeşte.