Succes până în ultima zi. S-a tras cortina peste expoziția Brâncuși de la Timișoara/FOTO

Punctul principal al programului propus de Consiliul Județean Timiș pentru Capitala Culturală a Timișoarei,  expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, a ajuns la final. Succesul la public a fost unul deosebit, peste 130.000 de persoane au vizitat evenimentul, chiar și în ultima zi în care a fost deschis, duminică, în fața Muzeului Național de Artă Timișoara era coadă pentru vizitarea expoziției artistului român. Pe viitor vom avea parte și de alte expoziții interesante de artă, au anunțat organizatorii.

Momentul închiderii a corespuns cu lansarea de către Banca Națională a României, tot la MNART a unei monede dedicată lui Constantin Brâncuși, realizată din argint. Cu această ocazie, la Timișoara s-a aflat chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.  Moneda specială a fost emisă într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Moneda are pe față portretul marelui artist, iar pe revers clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara, putând fi achiziționată prin sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța, la prețul de 547,40 lei, începând de marți, 30 ianuarie 2024.

Moneda are imprimată pe avers clădirea MNART, iar pe revers este portretul lui Brâncuși și numele artistului, a anunțat Isărescu, el vorbind și despre calitatea produsului, făcând și o scurtă istorie a evoluției siguranței unor asemenea piese de plată. 

„Sunt astăzi aici, la închiderea expoziției care va rămâne în conștiința culturală a țării României pentru multă vreme de acum încolo, o reușită excepțională. Persoanele și instituțiile implicate în organizare merită felicitările și recunoștința noastră, a celor care am putut să ne bucurăm de această frumoasă realizare culturală. Am înțeles de mult că simbolurile culturale sunt esențiale pentru încrederea românilor în ei, pentru încrederea noastră în noi înșine ca națiune. Brâncuși, prin puterea artei și personalității sale, este o extraordinară sursă de inspirație, inclusiv pentru noi, chiar dacă suntem bancheri.”, a declarat Mugur Isărescu, la evenimentul de închidere a expoziției de la Timișoara.

Peste 130.000 de vizitatori

Expoziția a fost reflectată amplu în mass media naționale, cu peste 1.000 de apariții la principalele posturi de televiziune, la radio, în presa scrisă și online, și a fost recenzată în peste 70 de articole în publicații internaționale, inclusiv în prestigioase cotidiane precum The New York Times, Financial Times, Le Monde, Le Figaro sau Frankfurter Allgemeine Zeitung, fiind elogiată în paginile unor reviste importante de artă precum The Art Newspaper, Artribune, Il Giornale dell’Arte, Artension sau Le Journal des Arts. 

”Orașul nostru, după 34 de ani. Să nu vedem cozi la lapte, la ouă, cum era pe vremea comunismului la magazinele care erau goale, ci să vedem cozi la cultură, la muzeu. A fost ceva neobișnuit pentru noi. Într-adevăr, această expoziție a fost un fenomen care a schimbat fundamental fibra societății noastre, arătând că și cultura poate să fie un mod de viață.  Că nu contează ce pregătire ai dacă ești inițiat în sculptură sau ești doar curios, Brâncuși te poate face să te regăsești indiferent de gradul cultural pe care îl deții. Aceste investiții nu au fost gândite la impactul imediat, ci au fost o investiție gândindu-ne la viitor. La ceea ceea ce Timișoara poate fi, o capitală europeană a culturii. Acest eveniment a fost capul de afiș al Capitalei Culturale și, conform unui sondaj, evenimentul cultural al anului, în România. (…) Ce rămâne după această expoziție și după acest an, fabulos pentru Timișoara? rămâne un muzeu național de artă, conectat și dotat corespunzător, astfel încât să facă posibile noi expoziții de asemenea anvergură. Și, desigur, există capacitatea umană de a gestiona evenimente de anvergură și pentru toate acestea, trebuie să mulțumim acestui titlu de Capitală europeană a Culturii care ne-a împins de la spate și ne-a făcut să performăm, să perseverăm”, conform lui Alin Nica.

Datele prezentate legate de eveniment se referă la 130.000 de vizitatori în total, peste 26.000 copii care au vizitat gratuit expoziția, 10500 pensionari cu bilete de acces la preț redus, 900 de ateliere școlare la MNART, peste 1600 vizitatori în fiecare miercuri când accesul a fost gratuit, dar și peste 5000 de vizitatori în cele două ”maratoane”, în care timp de o zi întreagă s-a putut vizita expoziția.

O contribuție importantă la eveniment a avut și omul de afaceri local, Ovidiu Șandor, cel care a fost Comisar al expoziției.

”Mi-e greu să îmi exprim bucuria și încîntarea legată de ce reacții și emoții și pasiune a generat expo, mi-e aproape greu să mă gândesc lamomentul 2018, când am cunoscut-o pe Doina ( n.r. Doina Lemny, curator al expoziției) la Bruxelles. Atunci la o cafea am îndrăznit să mă gândesc, să întreb: Doina cumar fi o expoziție, o mică expozției Brâncuși la Timișoara? Și ea mi-a răspuns: Ovidiu ar fi visul vieții mele să pot contribui la o expoziție Brâncuși în țară.Pornind de la acea mică discuție, urmată de ani de zile de pregătiri,  în care ni s-au alăturat acești parteneri esențiali”, a spus Șandor, la evenimentul de închidere a expoziției. 

Gazdă bună pentru expoziție a fost Muzeul Național de Artă Timișoara. 

„Expoziția a avut un impact remarcabil în presa internațională și a fost, fără doar și poate, elementul de excelență al Capitalei Europene a Culturii, arătând că Muzeul Național de Artă Timișoara se poate reinventa ca un magnet cultural pentru public și situa cu onoare în lista de referință a muzeelor europene”, a spus Filip Petcu, Directorul Muzeului Național de Artă din Timișoara.

Probabil că expoziția nu ar fi existat fără sprijinul incontestabil oferit de cea care urma să fie curatoarea evenimentului, Doina Lemny. De asemenea, fără grija în punerea la punct a prezentării operelor lui Brâncuși succesul nu ar fi fost același.

„Opera lui Brâncuși nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; «Patria mea! Familia mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde, iarba uscată, țărâna, zăpada». Aceste note de atelier exprimă concepția cosmogonică aflată în centrul operei lui Brâncuși atunci când este privită ca întreg și pe care această expoziție și-a dorit s-o transmită”, a declarat Doina Lemny, curatoarea expoziției și editoarea catalogului.

Expoziția de peste un milion de euro

Chiar dacă partea financiară nu ar conta pentru o asemenea acțiune, ca o informație, evenimentul a „ieșit” pe plus.

Organizarea acestei expoziții a costat 1.222.000 euro și a adus venituri de 1.359.000 euro, dintre care 900.000 din bilete și 459.000 euro din sponsorizări atrase de parteneri, generând un excedent de 137.000 euro. 

Veniturile din bilete și surplusul din sponsorizări au revenit în întregime Muzeului Național de Artă din Timișoara. Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost necesare pentru transportul lucrărilor tur-retur, precum și pentru acoperirea costurilor asigurărilor. Alte sume au fost necesare pentru echipa constituită special pentru acest proiect (curator, arhitect, etc.), pentru echipele de instalare/dezinstalare, pentru realizarea scenografiei, pentru demersul de comunicare, pentru medierea expoziției sau pentru întreținerea acesteia în bune condiții. Aceste costuri nu includ miile de ore de muncă prestate de angajații entităților implicate în organizarea expoziției, acele costuri fiind susținute de către respectivele entități din alte surse. 

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” a fost organizată de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, fiind finanțată de Consiliul Județean Timiș.